Hotararea 124/11.03.2014 privind aprobarea documentaţiei tehnico-economice - faza PT şi a indicatorilor tehnico-economici - faza PT, pentru obiectivul de investitii "Reabilitare termica imobil Calea Torontalului , nr. 15, Sc.A+B+C"

Denumirea proiectului Amplasament Titularul Investitiei Beneficiarul investitiei Proiectant general Numar proiect Data Faza de proiectare REABILITARE TERMICA IMOBIL B-dul, Calea Torontalului , nr. 15, SC A+B+C Municipiul Timisoara, Calea Torontalului nr. 15.AB.C , bl. 40 , sc. A+B+C Primaria Municipiului Timisoara, B-dul C.D, Loga, Nr. 1 Asociatia de proprietari din B-dui. Calea Torontalului , nr. 15, SC A+B+C S.C.PROIECT C&A S.R.L. Timisoara, str. Lotusului, nr. 23 Ing. PALADE Cristian 100/91-TOR 15.AB.C MAI 2013 PT+CS Volum piese scrise ( P.T. + EXPERTIZA TEHNICA + CAIETE DE SARCINI )

COLECTIV DE ELABORARE SEF PROIECT ing, PALADE CRISTIAN PROIECTANT arh. DRASCOVICI LAURA DESENAT îng. MARUSANICI GABRIEL arh. UNGUR DAN Ra [ EXPERT TEHNIC Dr. ing. MARINOV VICT AUDITOR ENERGETIC ing. OLARU VASILE

BORDEROU . Piese scrise Foaie dle titlu Foaie de capat Lista si semnaturile proisctantilor Borderou Certificat de Urbanism Extras de Carte Funciara Actul administrativ al autoritatii compstente pentru protectia mediului Dovada OAR Memoriu tehnic Program de control al calitatii lucrarilor proiectate si in curs de executie Referat de verificare cerinta A — Rezistenia si stabilitate Referai de verificare cerinta C -Siguranţă la foc Piese desenate Plan de incadrare in zona Plan ds situatie Plan subsol Plan parter existent/propus Plan etaj curent existeni/propus Plan invelitoare existent/propus Fatada principala existenta/propusa Fatada principala existenta/propusa Faiada lateral dreapta existenta/propusa Fatada lateral stanga existenta/propusa Tablou tamplarie Detalii de executie Intocmit ing. PALADE CRISTIAN

MEMORIU TEHNIC 1. DATE GENERALE Si DE RECUNOASTERE A LUCRARII Denumirea proiectului Reabilitare termica imobil B-dul, Calea Torontalului, nr. 15, SC A+B+C Amplasament Timisoara, Calea Torontalului nr. 15.AB.C „bl. 40, sc. A+B+i Titularul Investitiei Primaria Municipiului Timisoara, Beneficiarul investitiei Asociatia de proprietari din B-dul. Calea Torontalului , nr. 15 , SC A+B+C Proiectant general S.C.PROIECT CEA SRL Faza PT, CS. 2. DESCRIERE GENERALA Amplasament Imobilul se afla intr-un cartier important de locuinte al orasului situat în zona semicentrala a orasului. Imobilele cu destinatia locuinte de pe artera au regim de inaltime S+P+4 si alterneaza cu cladiri mai inalte S+P+10 Descrierea imobilului Imobilul are un regim de inaltime S+P+4, are forma in plan simetrica, este un tronson de capat- inijloc-capat si are 3 scari. Este compus din 40 apartamente din care: 31 apartamente cu 3 camere, 9 apartamente cu 4 caiiiere, Conditii de clima si regimul pluviomstrie Factorii climatici determina existenta unui climat temperat continental moderat, cu influente mediteraneene si oceanice, specific zonelor de campie din Campia Banatului. Conditiile climatice din zona pot fi sistematizate prin urmatorii parametrii: Y Temperatura asrului: - media lunara minima: -(1+2)'C in ianuarie: - media lunara rmaxima: +(21+23) *C in iulie; - temperatura minima absoluta: -35,3"C în ian, 1963 - temperatura maxima absoluta: +41,0'C in aug. 1952 Precipitatii; media anuala: 580+390 mm. - media lunara maxima: 80+88 mm in iunie - cantitatea maxima in 24h100 mm Y Vantul: - directii predominante: nord - sud Geologia

CEPE A SIE, Adancimea maxima de inghet: 0,70 m, conform STAS 6054-77. Terenul de fundare este constituit din argile prafoase si argile nisipoase ce depasesc 10 m grosime. Nivelul apelor subterane este coborat. Seismicitatea In conformitate cu Codul P100-1/2006, perioada de colt este T= 0,70 sec. Factorul de amplificare dinamica maxima a acceleratiei orizontale a terenului de catre structura Po 53, iar acceleratia orizontala a terenului pantru proiectare a,=0,16 g. Categoria de importanta si clasa de importanta Constructia proiectata se incadreaza la CATEGORIA “C” DE IMPORTANTA NORMALA (conform HGR nr. 766/1997) CLASA III -constructii de tip curent (conform NP 100- 2006) Prezentarea proiectului pe specialitati Situatia existenta Arhitectura Imobilul are functiunea de locuinte la etaje, parterul fiind comercial. Regimul de inaltime este S+P+4, are forma in plan simetrica, este un tronson de capat-mijloc-capat si are 3 scari, Este compus din 40 apartamente din care: 31 apartamente cu 3 camere, 9 apartamente cu 4 camere, acoperisul este de tip terasa necirculabila, iar invelitoarea este din membrana bituminoasa Peretii exteriori sunt realizati din panouri mari tristrat din beton armat (ba) si vata minerala (vm) (22 cm) avand siratul interior de rezistenta de 9.5 cm, termoizolatie vata minerala de 7.5 cm si strat exterior de protectie de 5 cm Fatada principala este realizata cu beton aparent cu textura rugoasa. Pe fatada sunt 2 logii. Fatada este fara degradari vizibile. Fatada posterioara este realizata cu beton aparent cu texiura rugoasa. Pe fatada sunt 6 logii. Fatada este fara degradari vizibile. Fatada laterala stanga este realizata cu beton aparent cu textura rugoasa. Pe fatada nu sunt balcoane sau logii. . Fatada este fara degradari vizibile. Fatada laterala dreapta este realizata cu beton aparent cu textura rugoasa. Pe fatada nu sunt balcoane sau logii. . Fatada este fara degradari vizibile. Finisajele interioare: la casa scarii peretii sunt tencuiti si gletuiti si zugraviti cu zugraveli pe baza de var, pardoseala in casa scarii este de tip mozaic. Pardoseaua subsolului este de tip beton sclivisit, peretii subsolului sunt nefinisati,

Tamplaria exterioara a ferestrelor a fost initial din lemn cu geam din doua foi de sticla simpla. Majoritatea tamplariei a fost inlocuita cu tamplarie din PVC sau aluminiu cu geam termoizolant. Usa principala de acces in cladire este din tamplarie metalica. Usa secundara de acces in cladire este din tamplarie metalica. Imobilul are 40 logii. Structura Cladirea are structura de rezistenta din panouri mari prefabricate Dispunerea peretilor este in sistem fagure avand travei de 4.8, 3.6, 3 m si deschideri de 4.8 m Terenul de fundare este constituit din argile prafoase si argile nisipoase ce depasesc 10 m grosime, Nivelul apelor subterane este coborat. Infrastructura este alcatuita din peretii de subsol avand 20 cm grosime, iar fundatia este continua din beton realizat monolit Peretii exieriori sunt portanti din panouri mari tristrat din beton armat (ba) si vata minerala (vm) (22 cm), peretii interiori sunt panouri mari prefabricate de 14 cm grosime. Planseele sunt din semipanou de 15 din beton armat prefabricat, scarile sunt cu 2 rampe din beton armat prefabricat, iar acoperisul este de tip terasa necirculabila, Utilitati Cladirea are urmatoarele utilitati : telefonie alimentare cu energie electrica de joasa tensiune alimentare cu apa rece din reteaua orasului alimentare cu gaz natural din reteaua orasului alimentare cu agent termic de la punctul termic alimentare cu apa calda menajera de la punctul termic Proiectul nu propune modificarea modului de asigurare a utilitatilor Instalatii Starea instalatiei de incalzire este buna, Conductele de incalzire si apa calda din subsol au izolatia intr-o stare tehnica buna . Fxista robineti de izolare coloane. Majoritatea caloriferelor din imobil sunt vechi. Reparatii la instalatii facute in ultimii 10 ani: SCHIMBAT COLOANE INCALZIRE SCHIMBAT COLOANE APA CALDA SCHIMBAT COLOANE APA RECE SCHIMBAT COLOANE GAZ Evaluarea cladirii Aspecte generale din punct de vedera al structurii: Datorita ritmului ridicat de realizare a blocurilor de locuit, in multe cazuri din cauza conditiilor dificile de executie (noaptea, timp friguros, manopera putin calificata) s-au produs si derapaje de la calitatea constructiei. Deficientele cele mai frecvente au fost: O Graifuirea (indoirea) mustatilor de imbinare intre panourile unui nivel si urmatorul Ul Betoane cu segregari in centuri si monolitizari

O Rezemari defectuoase ale planselor pe peretii interiori O Izolatia termica din rostul vertical, la peretii exteriori, deteriorata O Izolatia termica a panourilor exterioare au multe punti termice Dintre aspectele pozitive tinand cont de perioada proiectarii privind alcatuirea structurii trebuie sa mentionam urmatoarele: -forma regulata in plan a cladirii -existenta unei infrastructuri care s-a dovedit capabila sa transfere la teren eforturile aduse de -asigurarea unei rigiditati constante, fara schimari bruste de la un nivel la altul: Aspecte generale legate de termoizolatii La peretii exteriori, termoizolatia este discontinua, cele 2 straturi din beton fiind solidarizate prin nervuri din beton. Punti termice apar si la monolitizarea dintre panouri. Starea tehnica a terasei este fara degradari vizibile si fara infiltratii. Termoizolatia a fost realizata din zgura expandata Planseul peste subsol nu este prevazut cu termoizolatie. Majoritatea tamplariei a fost inlocuita cu tamplarie din PVC sau aluminiu cu geam termoizolant. Din totalul de 40 logii/balcoane ale imobilului 36 sunt inchise cu tamplarie cu geam termopan si 4 sunt deschise sau inchise cu tamplarie metalica fara geam termoizolant 3. DESCRIEREA LUCRARILOR PREVAZUTE IN PROIECT 3.1 Principiile care au stat la baza alegerii solutiei Termoizolarea peretilor exteriori se face pe exterior cu polistiren expandat ignifuat de 10 cm grosime. La cladirile avand inaltimea peste 20 de metri din conditii de evitarea propagarii focului de la un nivel la altul. in dreptul fiecarui planseu pe o latime de 30 cm termoizolatia se va face cu vata minerala de 10 cm aplicata similar cu termosistemul La cladirile care au locuinte si la parter se va realiza o termoizolare a soclului cu 8 cm din polistiren extrudat, iar aceasta va fi armat cu plasa dubla din fibra de sticla Toate ferestrele care nu au geam termoizolant vor fi schimbate cu ferestre din PVC cu profil pentacameral si geam termoizolant cu exceptia acelora care sunt spre logii sau balcoane Toate logiile sau balcoanele care sunt deschise sau care sunt inchise cu tamplarie fara geam termoizolant VOR FI INCHISE CU TAMPLARIE PVC CU GEAM TERMOIZOLANT Alegerea acestei variante are la baza urmatoarele considerente:

Din punct de vedere economic aceasta varianta este mai avantajoasa de cele mai multe ori pentru ca ea substituie alte operatii precum:-1) termoizolarea placii balconului/logiei pe ambele parti- astfel pentru balconul deschis sau inchis necorespunzator implica desfacerea straturilor de finisaj si beton de panta pana la placa balconului si dispunerea unei termoizolatii din polistiren extrudast de 5 cm si refacerea tuturor straturilor- pentru balconul de sub- termoizolarea cu polistiren extrudat de 5 cm de la interior si refacerea finisajelor 2)termoizolarea identica pentru placa de deasupra , 3) schimbarea tamplariei dupa caz, 4)termoizolarea peretelui 5) repararea sau chiar refacerea parapetului cand acesta este metalic 6) termoizolarea parapetului Din punci de vedere al disconfortului creat varianta propusa nu il afecteaza decat pe locatarul care nu a facut modernizarea tamplariei nu si pe cei deasupra si de sub acel apartament care ar putea fi deja modernizate, Din punct de vedere al timpului inchiderea balcoanelor/logiilor deschise este o operatie mai rapida si care nu presupune operatiuni consumatoare de manopera atat de mare deoarece in cazul balcoanelor deschise implica desfacerea parapetilor si inlocuirea acestora cu tamplarie pana la partea superioara avand la partea inferioara o zona opaca din panouri albe termoizolante Termoizolarea planseului peste subsol se face cu polistiren de 5 cm grosime. Stratul termoizolant se aplica pe intradosul planseului peste subsol. Acesta se prelungeste pe verticala pe grinzi si pereti pe 30 cm. Termoizolarea ultimului planseu: 1)daca a fost realizata mansarda atunci deasupra ultimului planscu fiind spatiu incalzit nu se pune problema termoizolarii, 2) daca acoperisul este tip sarpanta realizarea termoizolarii se face cu menţinerea stratului termoizolant existent, inclusiv a şapei de protecţie, repararea ei, urmată de montarea unui strat termoizolant din polistiren expandat de 12 cm protejat cu o sapa din beton armat de 4 cm. 3) daca acoperisul este terasa se realizeaza un sistem termohidroizolant în una din urmatoarele variante: A) pastrarea tuturor straturilor existente atunci cand strarea hidroizolaiei existente e buna si nu exista acumulari de apa in terimnoizolatia existenta si dispunerea termoizolatiei de 12 cm din polistiren expandat si a hidroizolatiei.B) indepartarea hidroizolatiei existente daca aceasta este degradata dar nu sunt acumulari de apa in termoizolatia existenta si dispunerea termoizolatiei de 12 cm din polistiren expandat si a hidroizolatiei, C) indepartarea hidroizolatiei si a termoizolatiei existente in cazul in care termoizolatia are acumulari de apa insemnate si dispunerea termoizolatiei de 12 cm din polistiren expandat si a hidroizolatiei noi. Toate straturile vor fi conform detaliilor si caietelor de sarcini Pentru reabilitarea instalatiilor se au in vedere urmatoarele lucrari:- montarea robinetilor cu cap termostatat la toate caloriferele din apartamentele la care exista acordul proprietarului pentru acest tip de lucrare, izolarea conductelor din subsol daca starea izolatiei este degradata sau lipseste.

8 10 11 1 La cladirile care au spatii comerciale la parter conform proiectului initial al cladirii parterul nu se termoizoleaza si prezentul Ghid permite tratarea diferita "Prin excepție, daca blocul a fost construit cu spatii comerciale la parter, iar proprietarii acestor spatii nu sunt de acord cu reabilitarea termica a acestora, se poate depune un proiect pentru reabilitarea blocului fara spatiile comerciale de la parter". La acestea se va realiza termoizolarea obligatorie a intradosului balcoanelor de la primul nivel de locuinte respectiv zona aferenta de casa scarii si o portiune de 50 cm sub planseul de peste parterul comercial in zonele in care nu exista partile vitrate ale magazinelor, Nu se pune problema termoizolarii planseului peste parter. La blocurile care au zone realizate cu caramida aparenta nu se va monta termosistemul decat dupa inlaturarea totala a caramizii aparente deoarece aceste zone prezinta un risc mare de desprindere in timp si astfel ar antrena si termosistemul ducand la pagube insemnate si posibile accidente La blocurile care au panourile realizate cu amprentare de suprafata, termosistemul se va realiza in 2 etape, in prima se for aduce si acele zone în acelasi plan prin montarea unui polistiren de densitate mai mare si apoi se va aplica termosistemul de 10 cm asigurandu-se prinderea sigura intre cele doua. Finisajele propuse vor fi in culori deschise conform caietelor de sarcini si planselor de executie, pastrand pe cat posibil cromatica initiala a imobilului 3.2 DESCRIEREA LUCRARILOR PRECONIZATE Descrierea lucrarilor de baza (lucrari de interventie prevazute la art.4 lit. a)-d) din Ordonanta de Pentru reabilitare se propun urmatoarele lucrari: Izolarea termica a peretilor exteriori (exceptand peretii de la rosturi), inclusiv a parapetilor de la logii, balcoane si a aticului, cu termosistem cu polistiren expandat ignifugat de fatada cu o grosime de 10 cm respectiv cu 8 cm polistiren extrudat la soclu avand urmatoarele caracteristici tehnice minimnale. al) polistiren expandat ignifugat (EPS)-pentru camp curent fatada opaca: Efortul de compresiune al plăcilor la o deformaţie de 10% - CS(10) min, 80 kPa Rezistența la tracțiune perpendiculară pe feţe - TR min. 120 Codul de identificare conform SR-EN 13163:2009 este: EPS100 — EN 13163 -— T2 - L2 — W2 — S2 — P4 — BS 150 — CS (10) 100 - DS (N) 2 -DS (70, -)2 - TR 120 -clasa de rezistenta la foc B-s2,d0, conform SR-EN 13501-1+A1-2010 a2) polistiren extrudat ignifugat (XPS)-8 cm pentru soclu: Codul de identificare conform SR-EN 13163:2009 este: XPS-EN 13164-TI-DLT(1)4- CS(10/Y)300-WL(T)0.7-WD(V)3-MU150-FT2 -clasa de rezistenta la foc B-s2,d0, conform SR-EN 13501-1+A1-2010 b) vată minerală bazaltică (MW)*: Rezistența la compresiune sau efortul la compresiune a plăcilor la o deformație de |min. 30 kPa 10% - CS(10/%) Rezistența la tracţiune perpendiculară pe feţe - TR min. 10 kPa

Codul de identificare conform SR-EN 13162:2009 este: MW — EN 13162 — TS — DS (T+)- CS (10/Y) 20 — TR 10— WS -clasa de rezistenta la foc Al, conform SR-EN 13501-1+Al- 2010 “utilizata pe fasii de 30 em latime avand 10 cm grosime si aplicata la nivelul planseelor cladirilor avand inaltimea peste 20 de metri Operatii de pregatirea suprafetelor conform caietelor de sarcini: (1) Localizarea şi înlăturarea porţiunilor cu tencuială neaderentă şi a zonelor cu beton segregat sau cu alte degradări; (2) Înlăturarea tencuielilor atacate de mucegai, alpe, licheni, muşchi. etc. şi a placărilor ceramice; (3) Rectificarea tencuielii şi a suprafeţelor de beton carbonatat, utilizându-se mortar compatibil; (4) Rectificarea rosturilor de pe conturul panourilor prefabricate sau dintre tronsoanele imobilelor învecinate; (5) Efectuarea străpungerilor necesare instalațiilor (hote, coşuri centrale termice); (6) Încheierea lucrărilor de reparații sau de înlocuire a tâmplăriei exterioare (ferestre şi uşi) precum şi a izolaţiei hidrofuge a terasei, dar înainte de fixarea copertinelor pe atice. Operatii propriu-zise de aplicarea sistemului Se incep dupa terminarea inlocuirii tamplariilor conform proiectului si dupa ce este pregatit stratul suport conform 1A Se traseaza orizontalitatea si se monteaza cu dibluri metalice profilul de soclu la cota din plansele de executie se aplica placile in randuri paralele de jos in sus prin lipire cu adeziv conform prevederilor din caietul de sarcini se fixeaza diblurile in "T" conform caietelor de sarcini Se aplica grundul de baza (masa de spaclu) si se inglobeaza plasa pentru armare respectand prevederile din caietele de sarcini Se aplica finisajul din vopsea decorativa cu specificatiile cromatice din plansele de executie si respectand prevederile din caietele de sarcini Golurile ferestrelor se bordeaza cu polistiren extrudat de 3 cm grosime La cladirile avand inaltimea peste 20 de metri din conditii de evitarea propagarii focului in dreptul fiecarui planseu pe o latime de 30 cm termoizolatia se va face cu vata minerala de 10 cm aplicata similar cu termosistemul Reguli generale: Se indeparteaza elementele decorative ale parapetilor balcoanelor (realizate din sticla decorativa sau elemente prefabricate). La balcoanele inchide cu tamplarie PVC se va proceda cu atentie deoarece in unele cazuri balustradele existente au fost folosite impropriu ca elemente de legatura si rigidizare ale parapetului nou creat, Obli gatoriu va fi evaluata integritatea acestor parapeti inainte de aplicarea termosistemului. La balcoanele inchise cu Tamplarie PVC cu parapet din panel placa balconului va fi termoizolata pe grosimea ei si finisata ca si fatada in camp. Se va dispune un glaf din tabla cu picurator conform planselor de detalii. 10

Toate muchiile orizontale iesite din fatada vor fi prevazute in sistemul termoizolant cu profil din PVC si aripioare de 10 cm din fibra de tip picurator, Acestea se vor monta odata cu masa de spaclu armata. Se considera incluse in sistemul termoizolant toate profilele necesare conform cu specificatiile producatorului chiar daca aceste profile nu apar explicit in listele de cantitati. Inlocuirea tamplariei din lemn si metal cu tamplarie etansa cu rama din PVC, având minim 3 camere si geamuri duble, tratate low-e si inlocuirea usilor de acces in cladire cu usi din PVC cu geam termoizolant. . Tamplaria trebuie dotata cu dispozitive/fante/şrile pentru aerisirea controlata a spatiilor ocupate şi evitarea aparitiei condensului pe elementele de anvelopa Operațiunile de înlocuire tamplariei, se efectuează înainte de aplicarea termosistemului după operaţiunile de rectificare a suprafeței suport La montarea ferestrelor şi uşilor se vor respecta poziția, numărul şi distanțele între şuruburile de ancorare indicate de producător. Se va face conform tabloului de tamplarie din plansele de executie si a caietelor de sarcini După fixarea tâmplăriei în golul zidăriei şi a glafului interior se va executa umplerea rostului dintre toc şi zidărie cu material termoizolant şi protecția acestuia pe faţa de la interior şi de la exterior Glaful exterior al ferestrelor se va monta după aplicarea pe fațadă a termoizolației şi a stratului de tencuială armată, inclusiv racordul acestora cu tocul tâmplăriei După fixarea glafului exterior, pe conturul acestuia se va aplica un chit pentru evitarea infiltrației apei din precipitații între perete şi izolația termică Montarea şi efectuarea probelor de funcţionare a tâmplăriei constituie fază determinantă Principalale caracteristici ale tamplariei Comportarea la încovoiere din vânt clasa B2 ferestre: min. 10.000 cicluri Rezistența la deschidere-închidere repetată uşi:min. 100.000 cicluri Etanşeitatea la apă min, clasa SA Permeabilitatea la aer min. clasa 3 Numărul minim de schimburi de aer 0,5 schimburi /oră Izolarea la zgomot aerian min.25 dB Cerinţe constructive pentru tâmplărie exterioară termoizolantă din profile PVC cu glaf exterior: - Profil cu 5 camere, culoare albă; - Clasa A; - Armătură oţel zincat; - Grilă de ventilație mecanică; - Geam termoizolant dublu 4-16- 4, low-E; - Feronerie oscilo-batantă cu închideri multipunct; - Glaf exterior. ”

3 Inchiderea Balcoanelor/logiilor Operatiunea este similara cu cea de schimbare a tamplariei si are scop imbunatatirea aspectului cladirii, Tamplaria este etansa cu rama din PVC, având minim 3 camere si geamuri duble, tratate low-e. Tamplaria trebuie dotata cu dispozitive/fante/grile pentru aerisirea controlata a spatiilor ocupate şi evitarea aparitiei condensului pe elementele de anvelopa. Operatiunea se face conform tabloului de tamplarie din plansele de executie si caietelor de sarcini. Este interzisa cu desavarsire orice modificare a dimensiunilor golurilor existente. Inainte de inaintarea comenzii pentru realizrea tamplariei se vor verifica individual toate dimensiunile golurilor si se vor aduce la cunostinta proiectantului toate neconcordantele Logia tip 1 se inchide cu tamplarie din PVC care reazema pe parapetii din beton existenti. In cazul in care se constata degradari ale acestora se anunta proiectantul Legat de inchiderea logiilor/balcoanelor se impun urmatoarele precizari:- balcoanele prezinta o vulnerabilitate datorata pe de o parte unor compromisuri legate de solutia tehnica impusa de prefabricare : armaturile balcoanelor au fost ancorate de obicei doar in centura si pe de alta parte conditiilor de executie, a ritmului de lucru in care au fost realizate aceste cladiri si care a dus la abateri considerabile de pozitionare a armaturilor (acestea au fost calcate si astfel inaltimea utila a sectiunii s-a micsorat). Prin inchiderea balcoanelor/logiilor acestea devin spatiu interior totusi avand in vedere cele mentionate mai sus, se impune eviterea transformarii acestor balcoane in spatii de depozitare. De asemenea la balcoanele deja inchise cu tamplarie termopan parapetii existenti ai inainte de aplicarea termosistemului se face o inspectare riguroasa a prinderilor si in cazul in care se observa orice degradari se anunta proiectantul. Inainte de lansarea comenzii pentru tamplarie se va masura obligatoriu individual fiecare balcon la toate colturile atat pe verticala cat si pe orizontala de catre furnizorul tamplariei. Daca la acelasi balcon se constata diferente mai mari de 1.2 cm (sau max 1% din lungimea consolei) intre distanta masurata pe verticala langa perete si cea masurata pe verticala la capatul consolei se anunta isc, deoarece acest lucru ar putea proveni dintr-o deformare(sageata) exagerata si se impun investigatii suplimentare. Reabilitare fermica planseu peste subsol Stratul termoizolant se aplica pe intradosul planseului peste subsol. Acesta se prelungeste pe verticala pe grinzi si pereti pe 30 cm. Termosistemul compact se realizeaza din polistiren expandat de 5 cm lipit cu adeziv si fixat mecanic cu dibluri care se protejeaza cu tencuială armată cu plasă din fire de sticlă. 12

EEE El TRUE PE A ED RS PICS TU URA SRI Codul de identificare pentru polistiren conform SR-EN 13163:2009 este: EPS100 — EN 13163 - T2 -L2 — W2 — S2 — P4 — BS 150 — CS (10) 100 - DS (N) 2 DS (70, -) 2 - TR 120 -clasa de rezistenta la foc B-s2,d0, conform SR-EN 13501-1+A1-2010 - Finisajul va fi realizat sub forma unor zugraveli lavabile S Reabilitare termica planseu terasa La acoperișurile terasa reabilitarea termoizolației se execută într-o structură complexă termohidroizolantă, cu personal calificat în specialitatea hidroizolaţii şi termoizolații. Hidroizolatia existenta se utilizeaza ca bariera de vapori a sistemului termohidroizolant nou. Peste aceasta se aplica prin lipire termoizolatia din polistiren expandat de 12 cm. Peste acesta se aplica o membrana bitumoasa substrat autoadeziva de 2 mm grosime si deasupra hidroizolatia din membrana hidroizolanta autoprotejata cu granule minerale (4.5 kg/mp). Operatiunile se realizeaza conform caietelor de sarcini si a tuturor reglementările tehnice în vigoare, Codul de identificare pentru plistiren conform SR-EN 13163:2009 este: EPS150 — EN 13163 — T2-L2-W2—-82 —P4 —BS 200 — CS (10) 150 - DS (N) 2-DLT (2) 5- WL(T)2-WD (V) 5 -clasa de rezistenta la foc B-s2,d0, conform SR-EN 13501-1+A1-2010 Hidroizolatia se va realiza conform solutiei din proiectul de executie ca structura hidroizolanta cu membrane dublu armate având grosimea utilă (fără strat de protecție) de minim 6 mm sudate cu flacăra de membrana autoadeziva lipita pe polistiren in totala aderenta conf prevederilor din GP114-2006, NP040-2002 si din caietele de sarcini CARACTERISTICI POLISTIREN Efortul de compresiune a plăcilor la o deformație de 10% - CS(10) min. 120 Rezistența la tracţiune perpendiculară pe feţe -TR MI 50 a CARACTERISTICI MEMBRANE BITUMINOASE PENTRU HIDROIZOLATIE Forţa de rupere la tracțiune longitudinal > 450 N/5cm transversal > 400 N/5cm Stabilitatea la cald min. 1200C Flexibilitatea la rece - 120€C Rezistența la perforare statică > 15 kg 6 Lucrarile constau in montarea de robineti cu cap termostatat la radiatoarele din apartamentele poprietarilor care si-au dat acordul pentru acest tip de lucrare 13

7 Lucrarile constau in repararea betonului de monolitizare dintre panouri, a fisurilor din acestea indepartarea acolo unde este cazul a decoratiunilor de la balcoane si logii alcatuite din armociment, sticla armata sau grilaj metalic precum si repararea trotuarelor din jurul cladirii la terminarea lucrarilor 3.3 Concluziile Expertizei Tehnice si Auditului Eneroetic A EXPERTIZA TEHNICA Conform Bxpertizei Tehnice NR 74/2013 efectuata de Expert Tehnic : Dr. ing. MARINOV L. VICTOR-RADU, certificat nr. 151 au rezultat urmatoarele: 1 Reabilitarea termica nu modifica gradul de asigurare al constructiei. Constructia are rezerve sa preia incarcarile suplimentare aduse de reabilitarea termica. 2 Reabilitarea termica se poate realiza fara a fi necesare interventii de consolidare a structurii existente 3 Schimbarea tamplariilor se va face fara modificarea dimensiunilor golurilor 4 Logia tip 1 se inchide cu tamplarie din PVC care reazema pe parapetii din beton existenti. În cazul in care se constata degradari ale acestora se anunta proiectantul Legat de inchiderea logiilor/balcoanelor se impun urmatoarele precizari: balcoanele prezinta o vulnerabilitate datorata pe de o parte unor compromisuri legate de solutia tehnica impusa de prefabricare : armaiurile balcoanelor au fost ancorate de obicei doar in centura si pe de alta parte conditiilor de executie, a ritmului de lucru in care au fost realizate aceste cladiri si care a dus la abateri considerabile de pozitionare a armaturilor (acestea au fost calcate si astfel inaltimea utila a sectiunii s-a micsorat). Prin inchiderea balcoanelor/logiilor acestea devin spatiu interior totusi avand in vedere cele mentionate mai sus, se impune eviterea transformarii acestor balcoane in spatii de depozitare. De asemenea la balcoanele deja inchise cu tamplarie termopan parapetii existenti ai inainte de aplicarea iermosistemului se face o inspectare riguroasa a prinderilor si in cazul in care se observa orice degradari se anunta proiectantul. Inainte de lansarea comenzii pentru tamplarie se va masura obligatoriu individual fiecare balcon la toate colturile atat pe verticala cat si pe orizontala de catre furnizorul tarnplariei, Daca la acelasi balcon se constata diferente mai mari de 1.2 cm (sau max 1% din lungimea consolei) intre distanta masurata pe verticala langa perete si cea masurata pe verticala la capatul consolei se anunta isc, deoarece acest lucru ar putea proveni dintr-o deformare(sageata) exagerata si se impun investigatii suplimentare. 14

S Lucrarile de termoizolare a peretilor vor incepe dupa curatirea prealabila a suprafetelor si indepartarea placarilor. Daca in decursul acestui proces se descopera fisuri sau crapaturi ale elementelor poriante se anunta de indata proiectantul si expertul 6 Desfacerea straturilor existente de hidroizolatie, termoizolatie si beton de panta, daca acestea se vor inlocui, se va face mecanizat cu scule usoare care nu produc vibratii mari pentru a nu afecta structura de rezistenta AU Conform Auditului energetic NR 30 din octombrie 2012 efectuata de Auditor Energetic, gr.l, c+i: ing. OLARU VASILE, certificai nr. 01040 au rezultat urmatoarele: Soiutia 1 (SI) - Sporirea rezistentei termice a peretilor exteriori peste valoarea de 2,5 m2k/W prevazuta de norma metodologica de aplicare a OG 18/2009, prin izolarea termica a peretilor exteriori cu un strat de polistiren expandat ignifugat de 10 cm grosime, inclusiv protectia acestuia si aplicarea tencuielii exterioare. La aplicarea termosistemului se va acorda o atentie deossbita acoperirii puntilor termice existente. Solutia 2 (82) -înlocuirea tamplariei existente din lemn cu tamplarie termoizolanta etansa cu rama din PVC, având minim 5 cainere si geamuri duble, tratate low-e si eventual cu strat de Argon. Pentru asigurarea calitatii aerului inferior si evitarea cresterii umiditatii inierioare tamplaria va îi prevazuta cu fante higroreglabile Solutia 3 (53) - Sporirea rezistentei termice a terasei peste valoarea minima de 3.5 m2K/W prevazuta de norma meiodologica de aplicare a OG 18/2009, prin îndepartarea straturilor exterioare pana la planseu si montarea unui nou strat termoizolant din 12 cm polistiren expandat si realizarea unei hidroizolatii din membrane bituminoase Solutia 4 (S4) - Sporirea rezistentei termice a placii peste subsol peste valoarea minima de 1,25 m2K/W prevazuta de norma inetodologica de aplicare a OG 18/2009 si completata de G63/2012, prin fixarea, lipirea sau prinderea cu dispozitive mecanice a unui strat termoizolant realizat dia placi din polistiren expandat de 5 cm grosime sau vata minerala Certificatul de performanta energetica atribuie -cladirii de referinta clasificarea energetica "B" si un indice de emisii echivalent CO2 anual de 38.14 kg/mp. -nota energetica a cladirii reale tinand cont de penalizari este 87.22. -Cladirea se incadreaza in clasa de eficienta energetica C conform metodologiei din Concluziile auditului enrgetic: e 207565 kY SOLUTIA EROPZUSA ERIN PROIECT ADUCE C ENERGIE FENTRU INCALZIRE LA 54.33 XW/rna, au< 100 ra Îl reconizata a lucrarilor 1E

rr de interventie 70 zile Durata pe a lucrarilor(ani de ia rece GRAFICUL DE EXECUTIE A LUCRARILOR FRECONIZATE 0 2 4 6 8 10 12 Organizarea de santier SAPT. 1 Izolare termica pereti exteriori |SAPT. | - SAPT. 19 9 înlocuire tamplarie exterioara |SAPT.2- SAPT.3 1 mmm m mmm Inchidere balcoanz/logii SAPT.2-SAPT.4 2 ermic planse: 4 bilitare termica planss SAPT SAPT. 10 4 terasa MN _ Reabilitare termica planseu peste se n 2 PRE ISAPT, 5-SAPT.7 subsol NI MI _ 35 COST ESTIMATE ALEA VESTITE Valoarea investitiei conform devizului general "VALOAREA TOTALĂ A INVESTIŢIEI INCLUSIV TVA (l euro = 4,45 lei) Cap.l — Cheltuieli pentru obtinerea si amenajarea terenului 0 ,00lei Cap.2 — Cheltuieli pentru asigurarea utilitatilor necesare obiectivului 0,00 lei Cap.3 — Cheltuieli pentru proiectare si asistenta tehnica 29.008,14 lei Cap.4 — Cheltuieli pentru investitia de baza 137.233,32 lei Cap.5 — Alte cheltuieli 33.769,54 lei Informare si publicitate 1.860,00 lei TOTAL 801.871,00 lei Din care C+M 155.665,00 lei 3.4 SURSELE DE FINA, Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor — poli urbani de creştere Domeniul major de 60% /5 intervenție 1.2 — Sprijinirea investițiilor în eticizața energetică a clădirilor de locuit Primaria Municipiului Timisoara 30% Asociatia de Locatari 10% 4, CONDITII PRIVIND CALITATEA MATERIALELOR Toate materialele puse in opera vor avea ceiintele minime de calitate certificate conforra normelor legale. SISTEMUL TERMOIZOLANT (POLISTIREN, ADEZIV, PLASA, E "1" DE ATESTARE A CONFORMITATII IMTUL UA 1558/2004 SI A HGR 622/2005. 16

6.1 5. SANATATEA OAMENILOR SI PROTECTIA MEDIULUI Lucrarile proiectate prevad reabilitarea termica a cladirii si implicit reducerea emisiilor cu efect de sera. Din lucrările proiectate nu se produc surse de poluare a aerului. Lucrările se vor realiza respectând prevederile Ordinului Administrației Publice nr. 135/2010, La terminarea lucrarilor preconizate, constructorul are obligatia de a aduce aria afectata de schele si organizarea de santier in starea initiala. 6. ORGANIZAREA DE SANTIER SI MASURI DE PROTECTIA MUNCII Cerințe de securitate şi sănătate aplicabile pe şantier Pe șantier vor fi aplicabile cerințele de securitate şi sănătate în muncă aprobate prin următoarele reglementări: o HG nr.300/2006 — cerințe minime de securitate pentru şantierele temporare şi mobile; * HG nr.355/2007 — supravegherea medicală a sănătății lucrătorilor, modificată; e HG nr.493/2006 — cerințe minime de securitate referitoare la protecţia lucrătorilor expuşi la zgomot: e HG nr.971/2006 — cerinţe minime privind semnalizarea de securit » HG nr.1048/2006 — cerințe minime privind echipamentul individ De asemenea pe şantier se vor asigura cerințele de securitate şi sănătate î Legea nr.319/2006 a securității şi sănătății în muncă modificată şi ai acesteia aprobate prin HG nr.1425/2006 modificate, Laura Eine DRAŞCOVIEI Arhitect cu dropt de semeălură

mm

RAPORT DE EXPERTIZA TEHNICA NR 74/2013 DATE GENERALE DENUMIREA OBIECTULUI DE INVESTITIE REABILITARE TERMICA IMOBIL B-dul. Calea Torontalului,, nr. 15, SC A+B+C AMPLASAMENTUL Municipiul Timisoara, Calea Torontalului nr. 15.AB.C „bl. 40 „se. ATB+C TITULARUL INVESTITIEI Primaria Municipiului Timisoara, BENEFICIARUL INVESTITIEI Asociatia de proprietari din B-dul, Calea Torontalului , nr, 15, EXPERT TEHNIC Dr. ing. MARINOV VICTOR RADU FAZA DALI TEMEI LEGAL Legea nr. 10/1995 ; Legea 50/1991; Legea 453/2001: 0UG OBIECTIVUL EXPERTIZEI TEHNICE Analiza structurii de rezistență a construcției existente conform normelor tehnice în vederea reabilitarii termice Expertizarea construcției s-a realizat pe baza normelor tehnice în vigoare: -CR0-20053-Cod de proiectare.Bazele proiectării structurilor în construcţii -P100-1/2006-Cod de proiectare seismică -P100-3/2008-Cod de evaluare seismică a clădirilor existente -CR2-1-1.1:2011-Cod de proiectare pentru constructii cu pereti structurali de beton -NP 112- 11-Normativ pentru proiectarea structurilor de fundare directa -NE 012/1-2007 : Normativ pentru executarea lucrarilor din beton, beton armat si beton precomprimat. Partea I — Producerea betonului. -NE 012/2-2007 : Cod de practica pentru executarea lucrarilor din beton, beton armat si beton precomprimat. Partea a Il-a -Executarea lucrarilor din beton armat si beton precomprimat. -ST 009- 05: Specificatie privind cerinte si criterii de performanta pentru armaturi -Normativ privind comportarea in timp a constructiilor- indicativ P130/1999 -Legea calitatii nr.10/1995, privind calitatea in constructii -Legea nr. 50/1995, actualizata si publicata in martie 2006, privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii si unele masuri pentru realizarea locuintelor

-H.G. nr.925/1995, privind Regulamentul de verificare si expertizare tehnica de calitate, a proiectelor. a executiei lucrarilor si a constructiilor -Ordonanta Guvernului nr.20 din ian, 1994 privind punerea in siguranta a cladirilor existente pentru actiuni seismice -Continutul cadru al rapoartelor de expertiza stabilit de Consiliul Tehnic Superior al MLPAT pentru expertizarea constructiilor pentru anii 1995-1997 -Ordonania de urgenta nr.18 din 04.03.2009 privind cresterea performantei energetice a blocurilor de locuinte DESCRIEREA STRUCTURII DE REZISTENTA Imobilul are un regim de inaltime S+P+4, are forma in plan simetrica, este un tronson de capat-mijloc-capat si are 3 scari. Parterul are tot destinatia de locuinte Are structura alcatuita din panouri mari prefabricate in sistem "fagure" avand travei de 4.8, 3.6, 3 m si adancimea de 4.8 m. Inaltimea de nivel este 2.75 m. Peretii interiori sunt din panouri mari prefabricate de 14 cm grosime, Peretii exteriori sunt portanti din panouri mari. Peretii exteriori sunt realizati din panouri mari tristrat din beton armati (ba) si vata minerala (vm) (22 cm) avand stratul interior de rezistenta de 9. Planseele sunt din semipanou de 15 din beton armat prefabricat, iar scarile sunt cu 2 rampe din beton armat prefabricat. Acoperisul este de tip terasa necirculabila. Infrastructura este alcatuita din peretii de subsol avand 20 cm grosime, iar fundatia este continua din beton realizat monolit. Peretii despartitori sunt realizati din elemente din beton armat avand grosime de 7cm. Constructia a fost finalizata in anul 1973, iar structura de rezistenta a fost proiectata in jurul anului 1971. Tipul proieciului panouri mari prefabricate proiect tip : T863, sectiune: CBI, Structura a fost proiectata la gradul 6 de seismicitate. DESCRIEREA CONDITIILOR DE FUNDARE Terenul de fundare este constituit din argile prafoase si argile nisipoase ce depasesc 10 m grosime, Nivelul apelor subterane este coborat. DESCRIEREA AVARIILOR SI DEGRADARILOR -ASPECTE GENERALE Datorita ritmului ridicat de realizare a blocurilor de locuit, in multe cazuri din cauza conditiilor dificile de executie (noaptea, timp friguros. manopera putin calificata) s-au produs si derapaje de la calitatea constructiei. Deficientele cele mai frecvente au fost: O Graifuirea (indoirea) mustatilor de imbinare intre panourile unui nivel si urmatorul O Betoane cu segregari in centuri si monolitizari O Rezemari defectuoase ale planselor pe peretii interiori U Izolatia termica din rostul vertical, la peretii exteriori, deteriorata O Izolatia termica a panourilor exterioare au multe punti termice

PESE ru le si UE EI e 1 dia Seul, Pe durata de folosinta a blocului nu s-au constatat avarii suplimentare la structura de rezistenta. De asemenea nu s-au inregistrat avarii majore cauzate de cutremure. DESCRIEREA ANVELOPEI Fatada principala este realizata cu beton aparent cu textura rugoasa. Pe fatada sunt 2 logii. Fatada este fara depradari vizibile. Fatada posterioara este realizata cu beton aparent cu textura rugoasa. Pe fatada sunt 6 logii. Fatada este fara degradari vizibile. Fatada laterala stanga este realizata cu beton aparent cu textura rugoasa. Pe fatada nu sunt balcoane sau logii. . Fatada este fara degradari vizibile. Fatada laterala dreapta este realizata cu beton aparent cu textura rugoasa. Pe fatada nu sunt balcoane sau logii. . Fatada este fara degradari vizibile. - Peretii exteriori sunt realizati din panouri mari tristrat din beton armat (ba) si vata minerala (vm) (22 cm) avand stratul interior de rezistenta de 9.5 cm, termoizolatie vata minerala de 7.5 cm si strat exterior de protectie de 5 cm . Termoizolatia este discontinua, cele 2 straturi din beton fiind solidarizate prin nervuri din beton. Punti termice apar si la monolitizarea dintre panouri. -Acoperisul este de tip terasa necirculabila. Invelitoarea este din membrana bituminoasa. Starea tehnica a terasei este fara degradari vizibile si fara infiltratii. Nu au fost realizate reparatii ale terasei in ultimii ani, Termoizolatia a fost realizata din zgura expandata -Planseul peste subsol nu este prevazut cu termoizolatie. -Tamplarii: Usa principala de acces in cladire este din tamplarie metalica. Usa secundara de acces in cladire este din tamplarie metalica. Tamplaria exterioara a ferestrelor a fost initial din lemn cu geam din doua foi de sticla simpla. Majoritatea tamplariei a fost inlocuita cu tamplarie din PVC sau aluminiu cu geam termoizolant. In prima etapa dupa preluarea apartamentelor de catre locatari acestia au inceput inchiderea balcoanelor si logiilor cu tamplarie metalica si geam simplu, aceasta constituind o moda in anii 80-90. Ulterior aceste tamplarii au fost inlocuite cu tamplarii din PVC sau aluminiu cu geam termopan. Totusi inchiderea balcoanelor a creat un aspect eterogen al fatadelor datorate in principal diverselor tipodimensiuni folosite. Imobilul are 40 logii.

-Finisajele interioare care delimiteaza anvelopa. La casa scarii peretii sunt tencuiti si gletuiti si zugraviti cu zugraveli pe baza de var, pardoseala in casa scarii este de tip mozaic. Pardoseaua subsolului este de tip beton sclivisit, peretii subsolului sunt nefinisati. EVALUAREA RISCULUI SEISMIC Scurt istoric al evenimentelor seisinice In zona Banatului, inclusiv a Timisoarei, s-au inregistrat in decursul timpului o serie de evenimente seismice. Aceste evenimente au avut urmatoarele surse: -Sursa Vrancea:-data: 06.11.1940 magnitudine 7,5 Richter 04.03.1977 magnitudine 7,2 Richter 31.08.1986 magnitudine 7,0 Richter 30.05.1990 magnitudine 6.7 Richter Aceste seisme au fost puternic atenuate in Transilvania si Banat, intensitatea MKS nedepasind valoarea de 5,5. Semnificative pentru Timisoara sunt cutremurele avand sursa in sud-vestul Banatului. Principalele evenimente seismice au fost: Anul 1879 sursa prezumiiva :falia Timisoara Vest (Mehala- Ronat-Freidorf). Intensitatea MKS evaluata 7,0-8,0 Mai 1959 sursa comuna Parta, intensitate 5,5-6,0. Iulie 1991 sursa comuna Banloc, intensitate 6,0-6,5 Decembrie 1991, sursa comuna Banloc, intensitate 6,0-6,5 Existenta faliei in Timisoara este confirmata, dar potentialul seismic este subiect controversat, În ipoteza faliei active este posibila producerea unui cutremur de magnitudine 6,0-7,0 cu intensitatea MKS de minim 8,0. În acesta situatie multe cladiri vechi, precum si cele din panouri mari realizate inainte de 1980 ar putea fi in situatia critica (clasa de risc seismic CRS I) Evoluiia prescripiiilor de proiectare Din punct de vedere al proiectarii constructiilor in Romania, pana in 1940 aspectul seismic era ignorat; din acel an pana in 1963, au existat instructiuni de proiectare antiseismica, dar aplicarea lor a fost facultativa. Din anul 1963 s-au editat mai multe prescriptii de proiectare antiseismica: - perioada 1963-1970, valabil Normativul P 13-63, la care Timisoara era incadrata la gradul 6,0 intensitate seismica. - perioada 1970-1978, valabil Normativul P 13-70, Timisoara grad 6,0 - perioada 1978-1981, valabil Normativul P 100-78, Timisoara era incadrata la gradul 7,0 intensitate seismica - perioada 1981-1992, valabil Normativul P 100-81, Timisoara era incadrata la gradul 7,0-7,5 (zona ,„.D:)

- perioada 1992-2005, valabil Normativul P 100-92, Timisoara zona “D”. - perioada 2006-prezent, valabil Codul de proiectare P100-1/2006. Actualmente in curs de revizuire. Comparatie cu prescriptiile în vigoare Fara a face un comentariu mai amplu, mentionam ca actiunea seismica normata a sporit intre 1971 si 2008. Este de inteles ca alcatuirea structurii si dimensionarea elementelor facuta la vremea respectiva nu respecta toate prevederile cuprinse in codul actual de proiectare al constructiilor cu pereti structurali. Dintre aspectele pozitive tinand cont de perioada proiectarii privind alcatuirea structurii trebuie sa mentionam urmatoarele: -forma regulata in plan a cladirii -existenta unei infrastructuri care s-a dovedit capabila sa transfere la teren eforturile aduse de peretii structurali, fara aparitia unor degradari in elementele infrastructurii; -asigurarea unei rigiditati constante, fara schimari bruste de la un nivel la altul; Prin Codul de proiectare a constructiilor cu pereti structurali de beton armat indicativ CR 2-1- 1.1-2011 se aduc importante modificari precedentelor editii din 1978, 1982, 1996 si 2005, in acord cu progresele inregistrate pe plan national si international, in cunoasterea comportarii, modelarii si calculul acestei categorii de constructii. Se poate face mentiunea ca imobilul proiectat in 1971 corespunde normativelor in vigoare la acea data si asigura o rezistenta, stabilitate si ductilitate satisfacatoare in conditiile noului normativ. Este de inteles ca alcatuirea structurii si dimensionarea elementelor facuta la vremea respectiva, nu respecta toate prevederile cuprinse in Codul CR 2-1-1.1-2011, privind proiectarea constructiilor cu pereti structurali din beton armat. Tabelul B.2 Lista de condiții pentru structuri de beton armat în cazul aplicării metodologiilor de nivel 2 şi 3 Criteriul este | Neîndepli | Neîndeplini Criteriu îndeplinit nire re majoră moderată (1) Condiţii privind configurația structurii Punctaj maxim: 50 puncte 50 30-50 0-29 aur 40 Punctaj tota 40 (ii) Condiții privind interacţiunile structurii Punctaj maxim: 10 puncte 10 5-10 0-4 7 Punctaj total 5

(iii) Condiții privind alcătuirea (armarea) elementelor structurale Punctaj maxim: 30 puncte (b) Structuri cu pereţi de beton armat * Distribuția momentelor capabile pe înălțimea pereţilor respectă variația cerută de CR 2-1-1.1 :2005 şi asigură dezvoltarea unui mecanism de disipare a energiei seismice favorabil o Secţiunile pereților au la capete bulbi sau tălpi de dimensiuni limitate. Prin intersecția pereţilor nu se formează profile complicate cu tălpi excesive în raport Rezistența la forțe tăietoare a grinzilor de cuplare este suficientă pentru a se putea mobiliza rezistența la încovoiere la extremitățile lor 30 20-30 0-19 * Rezistența la forță tăietoare a pereţilor structurali este mai mare decat valoarea asociată plastificării prin încovoiere la bază * Înnădirea armăturilor verticale este făcută pe o lungime de cel puțin 40 diametre * Grosimea pereţilor este > 150 mm + Procentul de armare orizontală a pereţilor este peste 0.20% » Armătura verticală a inimii reprezintă un procent şi este ancorată adecvat pv>0.15% * Etrierii grinzilor de cuplare sunt distanţați la cel mult 150 mm 24 Punctaj total 24 (iv) Condiții referitoare la planşee Punctaj maxim: 10 puncte 10 5-10 0-4 * Prin grosimea plăcii şi dimensiunile reduse ale golurilor RIMEL MIT taia 10 plangeul poate fi considerat şi diagramă orizontală rigidă » Punctaj total pentru ansamblul condiţiilor RI a1 puncte

Tabelul B.3 Starea de degradare a elementelor structurale Criteriul este Criteriul nu este NI îndeplinit | Neîndepli |Neîndeplini Criteriu NE nire re majoră moderată (i) Degradări produse de acţiunea cutremurului Punctaj maxim: 50 puncte Fisuri şi deformaţii remanente în zonele critice (zonele plastice) ale stâlpilor, pereților și grinzilor Fracturi şi fisuri remanente înclinate produse de forța tăietoare în grinzi Fracturi şi fisuri longitudinale deschise în stâlpi şi/sau pereți produse de eforturi de compresiune. Fracturi sau fisuri înclinate produse de forța tăietoare în 50 26— 49 0-25 stâlpi şi/sau pereți » Nu există modificări importante ale dimensiunilor în plan ale sistemului structural de la nivel la nivel Cedarea ancorajelor şi înnădirilor barelor de armătură Fisurarea pronunțată a planşeelor Degradari ale fundațiilor sau terenului de fundare 50 Punctaj total realizat 50 (îi) Degradări produse de încărcările verticale Punctaj maxim: 20 puncte Fisuri şi degradări în grinzi şi plăcile planşeelor EEE TEI E 20 11-19 0-10 Fisuri şi degradări în stâlpi şi pereţi 20 Punctaj total realizat 20 (iii) Degradări produse de încărcarea cu deformaţii Punctaj maxim: 10 puncte (tasarea reazemelor, contracții. acţiunea temperaturii, 10 6-39 1-5 Punctaj total realizat 16 (iv) Degradări produse de o execuție defectuoasă (beton Punctaj maxim: 10 puncte segregat. rosturi de lucru incorecte etc.). 10 6-9 1-5 6 Punctaj total realizat 6 (v) Degradări produse de factori de mediu: îngheţ- dezghet, agenti corozivi chimici sau biologici etc., - betonului Punctaj maxim: 10 puncte - armăturii de oțel (inclusiv asupra proprietăților de 10 6-9 7 Punctaj total realizat Punctaj total pentru ansamblul condiţiilor R2 93 puncte

Tabelul 8.1. Valori ale indicatorului R , asociate claselor de risc seismic Clasa de risc seismic Mm II Valori R <30 31-60 61-90 pentru R1= 81 rezulta o incadrare in clasa HI de risc Tabelul 8.2. Valori ale indicatorului R , asociate claselor de risc seismic Clasa de risc seismic I I | m | IV Valori R, < 40 41-70 | 71-90 | 91—100 pentru R2= 93 rezulta o incadrare in clasa IV de risc Tabelul 8.3. Valori ale indicatorului R 3 asociate claselor de risc seismic Clasa de risc seismic Tm II Valori Ra; = 28 36— 65 66-90 R, 2, Pa 7 Yra ja ji Prin comparatie eu structuri similare se apreciaza gradul de asigurare R3= 66 % CONFORM P100-3/2008, CONSTRUCTIA SE INCADREAZA IN CLASA DE RISC SEISMIC RsIlI Clasa Rslll inseamna ca la un seism de intensitatea de proiectare (intensitatea maxima asteptata) pot sa apara avarii structurale nesemnificative care nu pun in pericol stabilitatea cladirii, dar pot sa apara avarii la elementele nestructurale (tamplari, pereti despartitori, atice, etc) CONCLUZII 1 REABILITAREA TERMICA NU MODIFICA GRADUL DE ASIGURARE AL CONSTRUCTIEI. CONSTRUCTIA ARE REZERVE SA PREIA INCARCARILE SUPLIMENTARE ADUSE DE REABILITAREA TERMICA 2 REABILITAREA TERMICA SE POATE REALIZA FARA A FI NECESARE INTERVENTII DE CONSOLIDARE A STRUCTURII EXISTENTE 3 SCHIMBAREA TAMPLARIILOR SE VA FACE FARA MODIFICAREA DIMENSIUNILOR GOLURILOR

4 LOGIA TIP | SE INCHIDE CU TAMPLARIE DIN PVC CARE REAZEMA PE PARAPETII DIN BETON EXISTENTI. IN CAZUL IN CARE SE CONSTATA DEGRADARI ALE ACESTORA SE ANUNTA PROIECTANTUL LEGAT DE INCHIDEREA LOGIILOR/BALCOANELOR SE IMPUN URMATOARELE PRECIZARI:- BALCOANELE PREZINTA O VULNERABILITATE DATORATA PE DE O PARTE UNOR COMPROMISURI LEGATE DE SOLUTIA TEHNICA IMPUSA DE PREFABRICARE : ARMATURILE BALCOANELOR AU FOST ANCORATE DE OBICEI DOAR IN CENTURA SI PE DE ALTA PARTE CONDITIILOR DE EXECUTIE, A RITMULUI DE LUCRU IN CARE AU FOST REALIZATE ACESTE CLADIRI SI CARE A DUS LA ABATERI CONSIDERABILE DE POZITIONARE A ARMATURILOR (ACESTEA AU FOST CALCATE SI ASTFEL INALTIMEA UTILA A SECTIUNII S-A MICSORAT). PRIN INCHIDEREA BALCOANELOR/LOGIILOR ACESTEA DEVIN SPATIU INTERIOR TOTUSI AVAND IN VEDERE CELE MENTIONATE MAI SUS, SE IMPUNE EVITEREA TRANSFORMARII ACESTOR BALCOANE IN SPATII DE DEPOZITARE. DE ASEMENEA LA BALCOANELE DEJA INCHISE CU TAMPLARIE TERMOPAN PARAPETII EXISTENTI Al INAINTE DE APLICAREA TERMOSISTEMULUI SE FACE O INSPECTARE RIGUROASA A PRINDERILOR SI IN CAZUL IN CARE SE OBSERVA ORICE DEGRADARI SE ANUNTA PROIECTANTUL. INAINTE DE LANSAREA COMENZII PENTRU TAMPLARIE SE VA MASURA OBLIGATORIU INDIVIDUAL FIECARE BALCON LA TOATE COLTURILE ATAT PE VERTICALA CAT SI PE ORIZONTALA DE CATRE FURNIZORUL TAMPLARIEI. DACA LA ACELASI BALCON SE CONSTATA DIFERENTE MAI MARI DE 12 CM (SAU MAX 1% DIN LUNGIMEA CONSOLEI) INTRE DISTANTA MASURATA PE VERTICALA LANGA PERETE SI CEA MASURATA PE VERTICALA LA CAPATUL CONSOLEI SE ANUNTA ISC, DEOARECE ACEST LUCRU AR PUTEA PROVENI DINTR-O DEFORMARE(SAGEATA) EXAGERATA SI SE IMPUN INVESTIGATII SUPLIMENTARE. 5 LUCRARILE DE TERMOIZOLARE A PERETILOR VOR INCEPE DUPA CURATIREA PREALABILA A SUPRAFETELOR SI INDEPARTAREA PLACARILOR. DACA IN DECURSUL ACESTUI PROCES SE DESCOPERA FISURI SAU CRAPATURI ALE ELEMENTELOR PORTANTE SE ANUNTA DE INDATA PROIECTANTUL SI EXPERTUL, 6 DESFACEREA STRATURILOR EXISTENTE DE HIDROIZOLATIE, TERMOIZOLATIE SI BETON DE PANTA, DACA ACESTEA SE VOR INLOCUI, SE VA FACE MECANIZAT CU SCULE USOARE CARE NU PRO TARI PENTRU A NU AFECTA STRUCTURA DE REZISTENTA i Expert tehnic Dr. ing. MARINOV VICT!

PROGRAM DE CONTROL AL CALITĂŢII LUCRĂRILOR ÎN FAZE DE EXECUȚIE, CONFORM LEGII NR.10/95 DENUMIREA LUCRĂRII REABILITARE TERMICA IMOBIL B-dul. Calea Torontalului , nr. 15, SC A+B+C AMPLASAMENT Jud. Timiş, Municipiul Timisoara, Calea Torontalului nr. 15AB.C „bl. 40, sc. AtB+C rr INVESTITOR PRIMARIA MUNICIPIULUI TIMISOA A = = a e (0 L, v, In conformitate cu : Legea nr.10/1995 ” Legea privind calitatea in constructii” HG925/1995 privind aprobarea Regulamentului de verificare si expertiza tehnica de calitate a proiectelor, a executiei constructiilor, complectat cu Indrumatorul de aplicare MLPTL nr. 77/N/1996 HG nr. 272/1994 referitor la Regulamentul privind controlul de stat in constructii HG. Nr. 261/1994 pentru aprobarea Regulamentului privind conducerea si asigurarea calitatii in construciii-Regulamentul privind stabilirea categoriei de importanta a constructiilor HG nr. 273/1994 privind Regulamentul de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii aferente HG nr 653/2001 privind infiintarea Inspectoratului de Stat in Constructii H.G. nr 766/1997 Hotararea pentru aprobarea unor regulamente privind calitatea in constructii HG 278/1994 Regulamentul privind certificarea calitatii produselor folosite in constructii HG456/1994 privind Regulamentul de receptie a lucrarilor de montaj utilaje, instalatii tehnologice si a punerii in functiune a capacitatilor de productie Se stabilesc urmatoarele faze:

1 |Predarea-preluarea amplasamentului PVR BE 2 |Inspectia suprafetelor curatate inaintea aplicarii termosistemului PVR BEP Verificarea certificatelor de calitate/conformitate ale 3 materialelor:polistiren, adeziv, dibluri, masa de spaclu, plasa de fibra Cop ce 4 |Verificare trasare cota profil de soclu PVR BEP 5 |Montarea şi efectuarea probelor de funcţionare a tâmplăriei PVR+FD BEP, 6 |Inspectia modului de fixare a placilor de polistiren PVLA+FD B,E,PJ 7 Verificarea planeitatii suprafetelor inainte de aplicarea tencuielii PVR BE decorative 8 |Receptia termosisternului PVR BE 9 |Desfacerea straturi existente la ultimul planseu PVR BE Verificarea certificatelor de conformitate ale materialelor:polistiren, e membrane etc co 11 |Verificarea starii stratului suport pentru termoizolatia noua PVR BEP 12 |Verificarea calitatii stratului de difuzie a vaporilor PVR BE 13 |Verificarea calitatii montajului termoizolatiei la terasa PVLA BEP) Verificarea calitativa a montajului membrelor hidroizolatoare- in a camp,la imbinari si racorduri canalele de ventilatie PVRIFD 15 |RECEPTIE LA TERMINAREA LUCRARILOR PVR+FD B,E,P,I PVR -Proces verbal de recepție PVLA - Proces verbal de lucrari ascunse FD - Proces verbal de faza determinanta CC- Certificat de conformitate Conform reglementărilor in vigoare ,executaniul şi beneficiarul are obligația de a anunța cu cel puţin 10 zile înaintea fazei determinante pe cei care trebuie să participe la realizarea controlului şi întocmirea actelor. Beneficiarul va lua toate măsurile pentru aducerea la îndeplinire a obligațiilor ce- i revin conform Legii 10-1995. Un exemplar din prezentul program si actele mai sus mentionate precum si proiectul se vor anexa la Cartea tehnica a constructiei." Executant: P - Proiectant B - Beneficiar E - Executant | - Inspector CQ-Responsabil calitate Beneficiar

Numele si prenumele verificatorului atestat RETEZAN REMUS Calea Lugojului nr.67 Ghiroda Tel. +40754020500 REFERAT Privind verificarea de calitate la cerinta a proiectului Proiect Nr. 100/91-TOR 15.A.B.C — Reabilitare termica imobil PT, 2 faza ce face obiectul contractului 1. Date de identificare*: - Proiectant general S.C. PROIECT C&A S.R.L. 1 - Auditor Energetic Ing. Vasile Olaru - investitor Primaria Municipiului Timisoara Calea Torontanului, Nr. 15, Timisoara, Judetul Timis - Amplasament: 24 mai 2013 Data prezentarii pentru verificare : 2. Caracteristici principale ale proiectului si ale constructiei Pentru proiectul prezentat exista Expertiza Energetica a cladirii si Certificat de performanta energetica a cladirii nr. 308 / 25.05.2013, Nota energetica 87,22 (C) Pereti exteriori — panouri mari tristrat din beton armat 10 cm Termoizolatie — BCA 12 cm si strat exterior de protectie de 5 cm Tamplarie exterioara — lemn cu geam din 2 foi de sticla simpla Propuneri de eficientizare energetica: - inlocuirea tamplariei din:lemn cu tamplarie din PVC sau Aluminiu cu geam termoizolant - peretii exteriori vor fi placati cu un strat suplimentar de termoizolatie 3. Documente care se prezinta la verificare**: - Tema de proiectare Certificat de urbanism nr. emis de Avize obtinute: La proiectantul general - Autorizatia de construire: nr. emisa de Raportul expertizei tehnice (la proiectele de punere in siguranta la actiunea seismelor, reabilitare termica, extinderi, modernizari, etc.)

- Memoriul elaborat de proiectant in care se prezinta solutia propusa pentru respectarea cerintei verificate - Nota de calcul in care se fundamenteaza solutia propusa, programul de calcul si listingul - Alte documente Raportul de Expertiza Energetica al cladirii Raport de Audit Energetic Certificat de Performanta Energetica a cladirii 4. Concluzii asupra verificarii:*** a) In urma verificarii se considera proiectul corespunzator, semnandu-se si stampilandu-se conform indrumatorului b) In urma verificarii se considera proiectul corespunzator pentru faza verificata, semnandu-se si stampilandu-se conform indrumatorului, cu urmatoarele conditii obligatorii a fi introduce in proiect, prin grija beneficiarului de catre proiectant: Proiectul este conform. Am primit__4____exemplare Investitor/Proiectant LS. *Se vor preciza - Tipurile si caracteristicile constructive: - Dimensiuni - Functie principal - Conditii de amplasament si de vecinatati care au legatura cu cerinta verificat (zona seismic, natura terenului, zona eoliana, etc.) **Se inscriu documentele prezentate de proiectant si verificate efectiv. In cazul in care documentele prezentate sunt insuficiente se cere proiectantului completarea acestora, fixandu-se un termen. Referatul se completeaza dupa completarea documentatiei. ***Se inscriu numai in situatia specifica (a) sau (b)

Numele si prenumele verificatorului atestat Dr. ing. Marinov Victor-Radu Nr.61 data 14.05.2013 Persoana fizica Conform registrului de evidență Adresa : Timisoara Str. Gheorghe Dragomir, nr. 6 ap. 7 Tel. : 0723597203 REFERAT pentru verificarea de calitate la cerința A1 a proiectului: Reabilitare termica imobil B-dul. Calea Torontalului, nr. 15, SC A+B+C faza DT+DDE ce face obiectul contractului TIM/99 1. Date de identificare Proiectant general: S.C. PROIECT C&A S.R.L. Proiectant de specialitate S.C. PROIECT C&A S.R.L. investitor PRIMARIA MUNICIPIULUI TIMISOARA Amplasament: judeţ/sector TIMIS, localitate TIMISOARA, B-dul. Calea Torontalului, nr. 15, SC A+B+C Data prezentării proiectului la verificare: 14.05.2013 2. Caracteristici principale ale proiectului şi ale constructiei : Constructie existenta propusa pentru reabilitare termica. Imobilul cu regim de inaltime S+P+4 are structura de rezistenta din panouri mari prefabricate, Peretii exteriori sunt neportanti din panouri mari tristrat din beton armat (ba) si BCA (30 cm), peretii interiori sunt diafragme monolite de 16 cn grosime, planseele sunt din beton armat monolit avand 13cm grosime din beton armat prefabricat, scarile sunt cu 2 rampe din beton armat monolit, acoperisul este de tip terasa necirculabila.Infrastructura este alcatuita din peretii de subsol avand 20 cm grosime, iar fundatia este continua din beton realizat monolit. Constructia nu prezinta avarii semnificative. Reabilitarea termica se va realiza prin placarea peretilor exteriori cu placi din polistiren expandat 10 cm, inlocuirea tamplariei din lemn cu tamplarie din PVC, inchiderea logiilor/balcoanelor cu taraplarie din PVC.. Reabilitare termica planseu terasa - cu polistiren expandat de 12 cm grosime. 3. Documente ce se prezintă la verificare : -— Tema de proiectare DA - Certificatul de urbanism nr : 4737 20.12.2012 - Avize obţinute - Autorizaţia de construcţie Nr. ....... oii BIMISĂ rare CPT PONI - Raportul expertizei tehnice DA — Plansele desenate in care se prezinta solutia constructiva - Alte documente 4.Concluzii asupra verificării ; (a) În urma verificării se consideră proiectul corespunzător, semnându-se şi ştampilându-se conform îndrumătorului ;

(b) În urma verificării se consideră proiectul corespunzător pentru faza verificată, semnându-se şi ştampilându-se conform îndrumătorului,cu următoarele condiții obligatorii a fi introduse în proiect prin grija investitorului de către proiectant : REABILITAREA TERMICA NU MODIFICA GRADUL DE ASIGURARE SEISMICA AL CLADIRII Am primit 7 exemplare Am ES / E AA Investitor/ Proiectant Verificatof ci A rea du ste

Numele si prenumele verificatorului atestat ING. DEAC IOAN Nr.309 data 22.05.2013 FIRMA: Persoana fizica Conform registrului de evidență Adresa, telefon, fax: Timisoara, Calea Aradului nr. 8, Ap. 68 Tel 0256/436029 REFERAT pentru verificarea de calitate la cerința "C"-SECURITATEA LA INCENDIU a proiectului: Reabilitare termica imobil B-dul. Calea Torontalului, nr. 15, SC A+B+C faza DT+DDE ce face obiectul contractului TIM/101 1. Date de identificare Proiectant general: S.C. PROIECT C&A S.R.L. Proiectant de specialitate S.C. PROIECT C&A S.R.L. Investitor PRIMARIA MUNICIPIULUI TIMISOARA Amplasament: județ/sector TIMIS, localitate TIMISOARA, B-dul. Calea Torontalului,, nr. 15, SC A+B+C Data prezentării proiectului la verificare: 22.05.2013 2, Caracteristici principale ale proiectului și ale construcţiei : Constructie existenta propusa pentru reabilitare termica. Caracteristicile geometrice constructive ale cladirii sunt conform prevederilor din memoriu tehnic In conformitate cu P 100/2008 "Normativ de proiectare antiseismica a constructiilor de locuinte social- culturale, agrozootehnice si industriale", cladirea se inscrie in clasa Ill-constructii de importanta normala. Categoria de importanta in conformitate cu "Regulamentul privind stabilirea categoriei de importanta a constructiilor" este "C". Gradul de rezistenta la foc este II-lll Structura de rezistenta fundatiile sunt din beton armat -peretii exteriori sunt portanti din panouri mari tristrat din beton armat (ba) si vata minerala (vm) (22 cm) -peretii interiori sunt panouri mari prefabricate de 14 cm grosime -planseele sunt din semipanou de 15 din beton armat prefabricat -scarile sunt cu 2 rampe din beton armat prefabricat -acoperisul este de tip terasa necirculabila Reabilitarea termica se va realiza prin placarea peretilor exteriori cu placi din polistiren expandat 10 cm, inlocuirea tamplariei din lemn cu tamplarie din PVC, inchiderea logiilor/balcoanelor cu tamplarie din PVC. . Reabilitare termica planseu terasa - cu polistiren expandat de 12 cm grosime. Clasa de rezistenta la foc a placilor din polistiren este B-s2,d0, conform SR-EN 13501-1+A1-2010. La nivelul fiecarui planseu se dispune perimetral o fasie de 30 cm latime din vata minerala bazaltica avand 10 cm grosime cu rol in evitarea propagarii incendiului pe fatada. Reteaua de distributie pentru apa potabila existenta asigura debitul de incediu exterior la presiunea de 0.7 bar pentru interventia unitatii de pompieri a municipiului Timisoara.

3. Documente ce se prezintă la verificare : - Tema de proiectare DA - Certificatul de urbanism nr: 4737 / 20.12.2012 - Avize obţinute _ Autorizaţia de construcție Ni... ci AB sii i - Raportul expertizei tehnice DA — Plansele desenate in care se prezinta solutia constructiva - Alte documente 4.Concluzii asupra verificării : (a) În urma verificării se consideră proiectul corespunzător, semnându-se şi ştampilându-se conform îndrumătorului ; (b) În urma verificării se consideră proiectul corespunzător pentru faza verificată, semnându-se şi ştampilându-se conform îndrumătorului,cu următoarele condiții obligatorii a fi introduse în proiect prin grija investitorului de către proiectant : BUN PENTRU EXECUTIE CU RECOMANDAREA DE A SE ASIGURA FUNCTIONAREA HIDRANTIILOR IN MOD PERMANENT Am primit 7 exemplare Am predat 7 exemplare Investitor/ Proiectant Verificator proiecte MLPTL nr. 1431 S.C. PROIECT C&A S.R.L. ING. DEAC IOAN ing. PALADE Sir, ul e

Ta 0725 00 13 0 0745 23 54 32, e-mal prmerte com CAIETE DE SARCINI REABILITARE TERMICĂ CUPRINS o APLICARE TERMOSISTEM » TERMOIZOLARE PLANSEU PESTE SUBSOL » MONTARE TAMPLARIE PVC LA FERESTRE SI BALCOANE/LOGII » REABILITARE TERASĂ o REABILITARE PLANȘEU POD

Caietele de sarcini au caracter general și pentru fiecare imobil se vor aplica doar capitolele care au legătura cu operațiile de reabilitare specificate în proiectul tehnic + APLICARE TERMOSISTEM Termosistemul compact este alcătuit din următoarele straturi indicate în ordinea tehnologică, de la componenta rezistentă (constituită de pereții din beton, zidărie de B,C.A. sauproduse ceramice) spre exterior: a) adezivul specific pentru lipirea izolației termice pe suport (partea opacă a pereților); b) plăcile termoizolante (componenta termoizolantă); c) mijloace de fixare mecanică (ancore, dibluri expandabile, profile); d) unul sau două straturi de protecție (grund sau masă de şpaclu din mortar adeziv) din care cel puțin unul conține o armătură (țesătură din fire de sticlă, plasă metalică, etc.); e) materialul de finisare specific sistemului (tencuială decorativă, placaj ceramic, etc.) SE VA FOLOSI OBLIGATORIU UN SISTEM COMPLET FURNIZAT DE UN PRODUCĂ”. 4 SE VOR RESPECTA PREVEDERILE DIN ACEST CAIET IMPREUNĂ CU SPECIFICAȚIILE PRODUCĂTORULUI. PROFILELE SE CONSIDERA IMPLICIT INCLUSE IN SISTEMUL TERMOIZOLANT CHIAR DACA ELE NU APAR EXPLICIT IN LISTELE DE CANTITĂȚII! Executantul va respecta indicațiile din documentația tehnică (proiect tehnic şi detalii de execuție) precum şi ale producătorului referitoare la: (1) temperaturile minime şi maxime de lucru; (este interzisă aplicarea la temperaturi sub +30C asuportului, materialelor şi temperatura în aer, iar la tencuiala silicatică sub +8 oC) (2) măsurile de protecţie a lucrărilor în curs de executare pe timpul perioadelor de întrerupere datorate condițiilor atmosferice nefavorabile (ploaie, ceaţă, vânt, etc.); (3) plasa de protecție împotriva acțiunii directe a razelor solare; (4) depozitarea şi prepararea produselor componente ale termosistemului; (5) distanța de montare a schelei față de pereți şi lungimea ancorelor (corelată cu grosimea termoizolației). (6) operațiunea de aplicare a alcătuirii termoizolante se efectuează după: a) încheierea şi verificarea montajului elementelor vitrate; b) pregătirea suprafețelor suport şi efectuarea probei de lipire pentru a stabili dacă suportul este uscat; c) protejarea cu folii a suprafețelor de sticlă, lemn, PVC sau aluminiu; d) încheierea fixării tuturor elementelor care penetrează ansamblul (suporturi, conducte): e) asigurarea măsurilor de protecţie a aticelor, coronamentelor zidurilor sau ale altor suprafețe orizontale astfel încât să fie împiedicată infiltrarea apei între termoizolație şi suport: f) încheierea lucrărilor de eliminare a umidității ascensionale şi a depunerilor de săruri din zona soclului. DEFINITII Sistemul termoizolant ETICS se compune din Profilul de soclu, din aluminiu (oțel inoxidabil), se monteazd la baza sistemului prin prindere mecanică cu dibluri, in poziție orizontală, având rol de susţinere. Este prevăzut cu lăcrimar pentru scurgerea apei de ploaie asigurându-se astfel evitarea infiltrării apei in zona soclului. Prafilul de calţ( este un profil PVC, cu margini din fibră de stică fiind utilizat ia armarea suplimentară a muchiilor . Conferă o rezistență suplimentarăd la solicitări mecanic, previne apariția fisurilor la colturile construcției şi asigură rectiliniaritatea muchiilor. Profilul de balcon cu picurător este un profil PVC cu o latura mai lunga cu rol de picurător. cu margini din fibră de sticlă utilizat la armarea muchiilor superioare ale ferestrelor şi a celor inferioare ale teraselor sau balcomelor (colţuri și muchii ale golurilor şi intrândurilor). Conferă a rezistență 2

suplimentară la solicitări mecanice şi previne prelingerea apelor pluviale pe intradosuri, astfel evitandu- se exfolierea tencuielii suport şi inghejarea apei pe perioada iernii pe fațade Adeziv pentru lipire polistiren este un adeziv care se utilizează pemru lipirea polistirenului permeabil la vaporii de apă şi impermeabil la apă Mortar (adeziv) pentru şpăcluire este un mortar mineral cu conținut de nisip cuarţos si rășini utilizat la armarea şi finisarea polistirenului. Se interzice utilizarea adezivului pentru lipire si la spăcluire deoarece acest mortar nu confera o rezistență mecanică acceptabilă precum si datorită faptului că acest adeziv nu asigură o rezistență in timp la factorii de mediu (radiații UV, smog, variatii de temperatură) Plăci termoizolante pentru fațadă din polistiren expandat ignifugat avand clasa de rezistență lu foc B-s2,d0 si rezistență mecanică efortul de compresiune al plăcilor la o deformație de 10% - CS(10) min. 80 kPa, Rezistența la tracțiune perpendiculară pe fețe - TR -min. 120 kPa Dibluri suni elemene de fixare suplimentară a termosistemului care se dispun obligatoriu. Ele sunt din material plastic si lungimea tijei se stabileşte în funcţie de grosimea polistirenului si a stratului suport. De regula ele se ancorează 45 mm în perete. Pentru fiecare placă se va folosi minim un diblu metalic pentru ancorare . Caracteristici materiale al) polistiren expandat ignifugat (EPS)-pentru camp curent fatada opaca: Efortul de compresiune al plăcilor la o deformație de 10% - CS(10) min. 80 kPa Rezistența la tracțiune perpendiculară pe feţe - TR min. 120 kPa | Codul de identificare conform SR-EN 13163:2009 este: EPS100 — EN 13163 -T2-12-W2-82- | P4- BS 150 — CS (10) 100 - DS (N)2 DS (70,-)2- TR 120 -clasa de rezistenta la foc B- s2,d0, conform SR-EN 13501-1+A1-2010 a2) polistiren extrudat ignifugat (KPS)-8 cm pentru soclu: Codul de identificare conform SR-EN 13163:2009 este: XPS-EN 13164-T1-DLT(1)5-CS(10/Y)300- -clasa de rezistenta la foc B-s2,d0, conform SR-EN 13501- 1+A1-2010 b) vată minerală bazaltică (MW)*: Rezistența la compresiune sau efortul la compresiune a plăcilor la o deformație de 10% min. 30 CS(10/Y) kPa Rezistența la tracţiune perpendiculară pe feţe - TR min. 10 kPa Codul de identificare conform SR-EN 13162:2009 este: MW — EN 13162 — T5 — DS (T+) — CS (10/Y)20-TR 10— WS -clasa de rezistenta la foc Al, conform SR-EN 13501-1+A1-2010 Montajul termosistemului începe prin trasarea orizontalității şi fixarea cu ajutorul diblurilor metalice, la fiecare 30 cm, a profilului de soclu la cota indicată în proiect; abaterile de planeitate ale peretelui vor fi compensate prin intercalarea de distanțieri între profil şi perete, îmbinările dintre profile se vor realiza cu ajutorul pieselor de legătură, iar suplimentar, profilul de soclu poate fi lipit cu adeziv pentru 3

profile; Se recomandă ca de la data fabricării blocurilor de polistiren şi până la tăierea în plăci să minimum 2 săptămâni, cu asigurarea condițiilor de depozitare, iar la o ultimă verificare, la ruperea unei plăci să nu cadă perle şi ruptura să se producă şi în masa perlelor de polistiren; Aplicarea plăcilor termoizolante se execută în rânduri paralele începând de jos (din profilul de soclu) în sus: (1) poziția plăcilor este orizontală cu lungimea paralelă cu profilul de soclu: (2) plăcile se aşează în şiruri orizontale, cu rosturile țesute (inclusiv la colţurile clădirii); (3) rândurile sunt decalate la 2 placă: (4) tipul adezivului și modul de aplicare pe placă (pe toată suprafața. sau în benzi pe contur) vor fi conform prevederilor din proiect şi ale producătorului, orice modificare a tehnologiei de aplicare se va face numai cu acceptul producătorului (furnizorului) ansamblului (5) plăcile se poziţionează alăturat fără distanță între ele şi fără adeziv pe canturi; în cazul în care între plăci s-a format un rost, acesta se va umple numai cu material termoizolant sau cu spumă adezivă; (6) tăierea plăcilor, pentru modulare sau în dreptul golurilor de fereastră şi/sau ușă. se va executa prin topire cu fir (ferăstrău) electric; (7) nu se vor folosi plăci cu margini sau colțuri lipsă: (8) la muchiile verticale ale fațadei şi în zona adiacentă rosturilor se vor utiliza numai panouri întregi sau jumătăți de panouri întrețesute:; (9) rosturile dintre plăcile fixate perimetral golurilor ferestrelor şi ușilor nu trebuie să fie în prelungirea muchiilor golurilor.

Fixarea diblurilor se va executa conform prevederilor din documentaţia tehnică referitoare la tipul şi numărul acestora, poziția și adâncimea găurii în stratul suport: (1) executarea găurilor se va efectua numai după uscarea şi întărirea adezivului în timpul prescris de producător; (2) găurirea prin percuție nu se va utiliza în cazul pereţilor din cărămizi cu goluri sau BCA; (3) se va verifica prin sondaj rezistența la smulgere a diblurilor (un diblu la zece dibluri montate), iar în cazul în care sunt neancorate se vor îndepărta şi vor fi înlocuite cu alt diblu fixat la o distanță de minimum 6 cm față de poziția inițială (sau conform prevederilor din proiect) şi se va relua sondajul; golurile abandonate în stratul suport se vor umple cu mortar adeziv, iar golurile din termoizolație se vor umple cu material termoizolant identic: (4) diblurile se vor fixa numai în Zona în care placa termoizolantă stă pe stratul adeziv; (5) capetele talerelor (rozetelor) diblurilor se vor îngropa până la faţa exterioară a plăcilor. nu vor depăşi după fixare suprafața izolației, iar adânciturile rezultate se vor netezi cu grund de bază, cu minimum 24 ore înainte de armarea generală; (6) în cazul utilizării termoizolației din plăci de vată minerală diblurile se fixează după aplicarea unci pelicule din mortar adeziv de asperizare-amorsare a suprafeţelor plăcilor; (7) pe zona de aplicare a placajelor ceramice găurirea pentru introducerea diblurilor se efectuează prin plasa și stratul de armare cât acesta este încă proaspăt. iar diblurile și plasa de armare se vor acoperi cu un strat de grund de bază „ud-pe-ud” care. la rândul lui se va arma cu plasă, dacă se prevede în documentație armarea dublă. (8) Tija diblurilor se va ancora în zid respectând adâncimea şi lungimea de ancorare prevăzute în documentația tehnică specifică (pentru a obţine rezistență la smulgere) iar adâncimea în zid a găurii pentru diblu va depăşi cu cca 10 mm lungimea de ancorare. (9) La lipirea plăcilor din zona buiandrugilor, pentru a împiedica alunecarea. se vor folosi cleme de fixare sau alte elemente ajutătoare.

(10) Pentru fixarea în câmp a plăcilor din polistiren se va respecta documentaţia tehnică de execuție care poate prevedea una din următoarele variante: a) Dibluirea tuturor punctelor de intersecție dintre rosturile verticale şi cele orizontale (un diblu comun la trei plăci) și câte un diblu în mijlocul fiecărei plăci (model T) sau b) Câte 3 dibluri pe placă. Distanţa diblurilor față de marginea plăcilor se va alege astfel încât sub fiecare diblu să se găsească mortar adeziv (model W). Pentru ancorarea plăcilor din vată bazaltică trebuie să se foloseasca un diblu cu rozeta suplimentară cu diametrul de minimum 140 mm Aplicarea grundului de bază şi înglobarea plasei pentru armare se execută după încheierea şi verificarea ancorării plăcilor termoizolante și după şlefuirea acestora pentru planeizarea suprafeței, iar dacă p' şlefuire plăcile au stat mai mult de 2 săptămâni neacoperite cu grundul de bază, se va face o nouă şletuire. (1) Grundul de bază se aplică cu gletiera după un timp de aşteptare indicat de producătorul adezivului utilizat; (2) Plasa din țesătură de sticlă, rezistentă în mediul alcalin, se întinde şi se va îngloba, fără cute, în stratul de grund de bază proaspăt aplicat, prin derulare în fâşii verticale, de sus în jos; (3) Fâșiile de plasă, cu lăţimea uzuală de 1,0 m se vor suprapune lateral şi la capete minimum 10 cm şi se vor îngloba astfel încât plasa să fie poziționată la mijloc sau în treimea exterioară a stratului de grund de bază și să fie acoperită minimum 0,5 mm în zonele de suprapunere; (pentru o acoperire optimă plasa se va acoperi cu un strat de grund de bază aplicat ..ud-pe-ud”; (4) Grosimea grundului de bază armat va fi cuprinsă între 2 mm şi 4 mm, sau conform indicaţiilor producătorului: (5) Acoperirea plasei de armare cu grund de bază va fi de minimum 1.0 mm şi de maximum 3 mm. iar în zonele de suprapunere între fâșii de minimum 0,5 mm: (6) Colțurile golurilor de fereastră se vor arma suplimentar cu ştraifuri din acelaşi tip de plasă (20/40 cm). aplicate, la 450 pe fațadă şi pe lățimea glafurilor, înainte de armarea generală;

(7) Pe înălțimea soclului şi a parterului se vor aplica două straturi de armare; (8) La muchiile clădirii şi adiacent ferestrelor se vor aplica profile metalice de colț din aluminiu, cu plasă de armare integrată; Armarea suplimentară a colțurilor Dispunerea diblurilor pentru fixarea plăcilor din vată minerală bazaltică (MW) în zona soclului. la colt şi în câmp curent. (9) În situația în care se folosesc profile de colț fără plasă integrată (numai pentru muchiile verticale), acestea se înglobează la poziție în grundul de bază şi se acoperă cu plasa de armare, care se continuă pe cealaltă latură a muchiei pe o lăţime de cel puţin 20 cm; (10) Muchiile intrânde se execută similar celor ieşinde fără profil, cu minimum 10 cm suprapunere. (11) Armarea muchiilor orizontale (intradosul balcoanelor, glaful superior al ferestrelor sau ușilor) se realizează folosind profile lăcrimar (picurător) cu plasă care se montează înainte de armarea generală pe chin d (12) După uscare ( de armare, pentru nivelarea suprafeței. timp indicat de firma producătoare) grundul de bază se va şlefui fără deteriorarea plasei Dibluri

(1) Diblurile pentru fixarea mecanică a plăcilor termoizolante vor respecta cerințele ETAG 014 şi ETAG 020 — (Ghid de Agrement Tehnic European pentru dibluri din material plastic utilizate la fixarea sistemelor compozite de izolare termică exterioare şi pentru aplicaţii nestructurale): (2) Tipul diblurilor se va alege în funcție de alcătuirea constructivă a stratului suport conform tabelului de mai jos: Lungimei Caotimea Tipul diva minimă de izolației diblului ancarare mm (3) Numărul minim de dibluri pentru ancorarea termoizolației în câmp curent este de 6 buc,/m? până la înălțimea de 50 m. Peste această înălțime numărul de dibluri se va determina pe bază de ca le. asimilând aceste zone cu zonele expuse de la colțurile clădirilor: (4) Pentru zonele de margine (colţ) numărul de dibluri se va calcula pentru forța de smulpere > 0.8 kN/diblu, iar numărul acestora va fi în funcţie de valoarea vitezei vântului, expunerea terenului şi înălțimea clădiri conform tabelului următor: Număr dibluri m” Valori ale Expunere. Iuălimea clădirii virezei reren sau 17 vantului m kab i a) 53-11 bn k a ii 1 bd a H u EI (5) Lungimea tijei diblului se calculează prin însumarea grosimii straturilor străbătute (lermoizoiație, adeziv. tencuială şi parţial perete din zidărie BCA, cărămidă sau beton): Stratul de tencuială nu se ia în calculul adâncimii găurii de ancorare, dar influențează lungimea totală a tijei indicată orientativ în tabelul de mai jos: urii de ancorare — ună Tungimea am ului mn Beron BCA “urma mm (6) Termoizolația cu grosimea mai mare de 100 mm se poate fixa cu dibluri de ancorare şi lipire. Diblurile (6 buc./ m2) se fixează pe pereţi la nivelul tencuielii existente, eliminându-se astfel diblurile cu tija lungă care străpung termoizolația şi creează punți termice. Adezivul se aplică conform instrucţiunilor 8

producătorului sau a proiectului (de exemplu: pe capul profilat al diblului şi pe conturul plăcii termoizolante care urmează a fi aplicată), după care se execută punerea la poziție a plăcii și se reiau operațiunile. Profile Termosistemul compact (ETICS) include următoarele profile realizate din aliaj de aluminiu livrate împreună cu celelalte componente ale ansamblului: (1) profil de soclu — profilul în formă de Z se fixează cu dibluri metalice ancorate în componenta rezistentă (pereți). Cota de fixare și lungimea profilelor, tipul şi numărul diblurilor se indică în detaliile de execuție cuprinse în proiect; (2) profil de colț — profil cornier cu sau fără plasă din fire de sticlă se montează înglobat în tencuiala armată de protecţie a termoizolației împreună cu armătura din plasă de fire de sticlă pentru protecţia muchiilor verticale şi asigurarea rectiliniarității acestora; (3) profil cu picurător — se fixează asemănător profilului de colț, asigură protecția muchiilor orizontale (glaf deasupra ferestrelor. placă balcoane. ete.) şi evită prelingerea apei pe intradosul elementelor de fațadă (glafuri, copertine, etc.). Plasă pentru armare (țesătură din fire de sticlă sau metalică) (1) caracteristicile rezistenței la tracțiune a plasei pentru armare vor fi conform punctului 4.6 din SR EN 13499:2004 şi SR EN 13500:2004; (2) Dacă armarea stratului de protecție a termoizolației se realizează cu plasă de fibre de sticlă aceasta trebuie să prezinte rezistență la substanțe alcaline şi următoarele caracteristici, suplimentar față de cerințele termosistemului în ansamblu: a. tipul de țesere să prevină deformarea şi deplasarea firelor şi ochiurilor plasei; b. dimensiunea de livrare: lățime >100 cm, c. dimensiunea golurilor ochiurilor: minimum 3*x3 mm (maximum condiţionat de greutatea şi rezistența la tracțiune a plasei şi de rezistența la impact şi la penetrare a termosistemului); d. greutatea >140 g/m?; Material de finisare specific sistemului (1) Stratul final cu rol de protecție și finisaj a termosistemului compact (ETICS) este precizat de proiectant, la cererea investitorului, pe baza variantelor de sistem prezentate de producător; (2) Acest strat poate fi alcătuit din amorsă. tencuieli decorative, vopsitorii sau diferite tipuri de placaje. componente ale ansamblului, care se vor utiliza conform indicațiilor producătorului; (3) Produsele pot fi de natură minerală sau organică. specifice sistemului; (4) Tencuiala decorativă poate fi din categoria tencuielilor acrilice, silicatice sau siliconice şi este livrată predozată în saci sau gata preparată sub formă de pastă; (5) Straturile de finisare vor avea caracteristicile privind durabilitatea și aderenţa produselor pe stratul de protecție armat, grund de bază. (grad de băşicare, grad de fisurare, grad de exfoliere) conform punctului 4.11 din SR EN 13499:2004 şi SR EN 13500:2004. (6) Proiectantul va avea în vedere , pentru reducerea tensiunilor în stratul de finisaj. alegerea unor culori pentru tencuieli sau vopsele cu un coeficientul de reflexie a luminii peste valorile minime recomandate (de exemplu: >25% pentru tencuielile acrilice). (7) Tencuielile decorative pot avea, la cerere, un conţinut suplimentar de substanțe care împiedică formarea mucegaiului şi ciupercilor Aplicarea finisajului (1) Aplicarea amorsei şi a materialului de finisare se va executa numai după încheierea timpilor de așteptare recomandați de producător pentru uscarea suportului; de exemplu: minimum 3 zile la 20'C şi 65% umiditate maximă, în cazul tencuielii decorative; 9

(2) Placările ceramice se vor executa numai după trecerea timpului de aşteptare indicat de producător sau minimum 2 zile cu 65% umiditate maximă: (3) Grunduirea se execută, peste masa de şpaclu uscată, cu trafaletul sau cu bidineaua, într-un strat, iar pe vreme foarte călduroasă în două straturi, al doilea strat fiind aplicat după minimum 24 ore față de primul: (4) După grunduire suprafețele trebuie să aibă o culoare uniformă; (5) Tencuielile decorative se aplică cu fierul de glet inoxidabil şi se nivelează la grosimea granulei. Grosimea stratului = 2-3 mm. minimum 1,5 mm la tencuieli periate și minimum 2 mm la tencuieli striate: (6) După aplicare tencuiala se drișcuieşte cu drişca de plastic (liniar sau circular). (7) Uniformitatea de culoare se asigură prin utilizarea aceleiași şarje de producție. iar pentru evitarea apariției înnădirilor în câmpul finisat aplicarea va fi continuă pe fâșii orizontale. în scară, de sus în jos. (8) Până la uscare (conform normei dată de firmă sau aproximativ 24 de ore) se va evita atingerea, Zgârierea sau umezirea suprafeței, iar toată fațada va fi protejată de acţiunea directă a razelor solare, de acţiunea ploii şi vântului puternic, cu plasă de protecție. (9) Tencuielile decorative pot fi livrate la cerere, cu conținut suplimentar de substanțe care împiedică formarea mucegaiului şi ciupercilor. Peste tencuiala decorativă se poate aplica o vopsea cu coeficient de reflexie mai mare de 25%. » TERMOIZOLARE PLANSEU PESTE SUBSOL Aplicarea termoizolaţiei la planşeele peste spaţii neîncălzite Caracteristici polistiren Codul de identificare pentru polistiren conform SR-EN 13163:2009 este: EPS100 — EN 13163 —T2 — 12- W2— 52 — P4 — BS 150 — CS (10) 100 - DS (N) 2 —DS (70, -) 2 - TR 120 -clasa de rezistenta la foc B-s2,d0, conform SR-EN 13501-1+A1-2010 Stratul termoizolant se va aplica pe intradosul planşeului, pe grinzile aferente şi pe pereții adiacenți conform uneia din următoarele soluții şi tehnologii de executare indicate în proiect: (1) Termosistem compact prin lipirea cu adeziv, fixarea plăcilor termoizolante cu dibluri şi protejarea cu tencuială armată cu plasă din fire de sticlă conform structurii ETICS executate la fațade; (2) Spumă poliuretanică aplicată in situ cu instalație pneumatică de amestecare a componentelor şi pulverizare; (3) Fixarea mecanică, pe un schelet de susţinere, a termoizolației şi a unui strat de protecție şi finisaj din plăci de gips carton; (4) Plăci din vată minerală, caşerate cu un strat de finisaj, montate cu dibluri. Soluţia adoptată în proiect este soluția (1). Finisajul aplicat peste tencuiala armată este o vopsea lavabilă La executarea găurilor în planşeele din beton armat, pentru fixările mecanice, se vor localiza traseele instalaţiei electrice pentru evitarea secționării acestora Operațiunile de aplicare a alcătuirilor stabilite în documentația de execuție se vor începe după încheierea lucrărilor de instalații, a eventualelor lucrări de eliminare a infiltrațiilor şi a urmărilor acestora şi a pregătirii suprafeței suport (curățare, rectificare, verificare coeziune); La aplicarea termosistemului compact se vor respecta condițiile enunțate anterior cu privire la fixarea plăcilor şi a diblurilor, aplicarea masei de şpaclu, a armăturii şi a tencuielii: La executarea sistemului termoizolant protejat cu plăci de gips carton scheletul de susţinere se varealiza din profilele indicate de producător fixate la distanța de 60 cm modulată la lăţimea plăcilor de gips-carton, înainte de fixarea profilelor se va aplica pe toată suprafața suportului stratul cu rol de barieră contra vaporilor; în spațiul dintre plafon şi plăcile de gips-carton se va introduce termoizolația din diverse produse (saltele sau plăci de vată minerală MW sau GW, etc.) realizânduse un strat continuu, fără întreruperi; 10

» REABILITARE TERASĂ Caracteristici polistiren Codul de identificare pentru plistiren conform SR-EN 13163:2009 este: EPS150 — EN 13163 — T2 — L2- W2 — S2 — P4 -— BS 200 — CS (10) 150 — DS (N) 2-DLT (2) 3- WL(T)2- WD (V) 5 -elasa de rezistenta la foc B-s2,d0, conform SR-EN 13501-1+A1-2010 La acoperișurile tip terasă termoizolația se execută într-o structură complexă termohidroizolantă, cu personal calificat în specialitatea hidroizolaţii şi termoizolații, care utilizează tehnologii curente şi mijloacele tehnice proprii realizării acestor lucrări, în conformitate cu prevederile din proiectul de execuție, din documentația producătorului şi din reglementările tehnice în vigoare. In funcţie de gradul de degradare a termoizolaiei se disting 3 soluții o Cazul 1- hidroizolația existentă este in stare bună si termoizolația existentă nu a acumulat umezeală Cazul 2- hidroizolaţia existentă are anumite degradări care se remerca prin anumite infiltratii in planşeul de la ultimul nivel după ploile abundente. In acest caz termoizolația are zone in care este umedă Cazul 3- hidroizolaţia existentă este puternic degradată. In acest caz apar infiltratii in planşeul de la ultimul nivel după orice ploaie. In acest caz termoizolația este imbibata de apă si pastrarea ei reprezintă un risc Soluția aplicată în cazul 1: Hidroizolatia existenta se utilizeaza ca bariera de vapori a sistemului termohidroizolant nou. Peste aceasta se aplica prin lipire termoizolatia din polistiren expandat de 12 cm. Peste acesta se aplica o membrana bitumoasa substrat autoadeziva de 2 mm grosime si deasupra hidroizolatia din membrana hidroizolanta autoprotejata cu granule minerale (4.5 kg/mp). Operatiunile se realizeaza conform tuturor reglementările tehnice în vigoare. Soluţia aplicată în cazul 2: Stratul suport îl constituie sapa de protectie a termoizolatiei existente. Se indeparteaza toate straturile pana la aceasta. Sapa se rectifica, se dispune o bariera contra vaporilor din emulsie bituminoasa aplicata la rece si se monteaza prin lipire termoizolatia din polistiren in 2 straturi, primul de 4 cm grosime realizat cu interspatii pe ambele directii (de 5 cm ) din 50 in 50 cm pentru a crea canale de ventilare, iar al doilea fara interspatii avand 8 cm grosime. Se prevad deflectoare (cate unul la 80 mp de terasa), se aplica o membrana bitumoasa substrat autoadeziva de 2 mm grosime si peste aceasta hidroizolatia din membrana hidroizolanta autoprotejata cu granule minerale (4.5 kg/mp). Operatiunile se realizeaza conform tuturor reglementările tehnice în vigoare. Soluţia aplicată în cazul 3: Stratul suport îl constituie betonul de panta existent deoarece straturile de termoizolatie existenta sunt imbibate cu apa si pastrarea lor este riscanta. Se indeparteaza toate straturile pana la acesta. Betonul se rectifica si se monteaza o bariera de vapori emulsie bituminoasa aplicata la rece si apoi se aplica prin lipire termoizolatia din polistiren avand 12 cm grosime. Peste termoizolatie se aplica o membrana autoadeziva de 2 mm grosime si membrana hidroizolanta autoprotejata cu granule minerale (4,5 kg/mp). Operatiunile se realizeaza conform tuturor reglementările tehnice în vigoare.

Dacă la momentul aplicării se constata că starea termoizolației este diferită fată de ceea ce se cunoștea inițial se anunță proiectantul pentru evaluarea situației şi eventual schimbarea solutiei !!! Aplicarea stratului/sistemului hidroizolant Condiţiile tehnice privind aplicarea stratului/sistemului hidroizolant şi verificarea etanşeității acestuia. prin inundarea acoperişului. sunt prevăzute în NP 040 „Normativ privind proiectarea. executarea şi exploatarea hidroizolațiilor la clădiri”. Executarea acestor lucrări se va realiza de către firme cu personal avînd calificarea de hidroizolator. Acoperişuri terasă sau cu pantă, hidroizolate/termohidroizolate La construcţiile existente aplicarea structurilor izolante se face după îndepărtarea hidroizolației sau termohidroizolației sau după regenerarea hidroizolaţiei existente, în conformitate cu prevederile reglementărilor tehnice specifice privind proiectarea și execuția lucrărilor de remediere a hidroizolațiilor bituminoase la acoperișuri de beton La realizarea hidroizolațiilor din membrane bitumate se vor respecta următoarele: (1) Aplicarea membranelor se va executa începând de la cota joasă spre coama acoperişului cu lungimea membranelor perpendiculară pe linia de cea mai mare pantă; (2) aplicarea membranelor la hidroizolațiile monostrat va respecta decalarea longitudinală indicată în următoarele exemple: a) Aplicarea membranelor cu decalare longitudinală la din lungime (L) b) Aplicarea membranelor cu decalare longitudinală la 4 din lungime /L) (3) se vor respecta suprapunerile între membrane indicate (uzual 12-15 cm la capete şi 8-10 cm transversal) sau limitele marcate din fabrică de producător pe suprafața membranelor; (4) suprapunerile se vor lipi la cald cu arzătoare cu flacără reglabilă și se vor presa cu role: (5) la suprapunerile capetelor se va executa decuparea colțurilor

(6) Pentru evitarea suprapunerii a patru membrane se va executa un decalaj între suprapunerea capetelor membranelor de minimum 0,50 m; (7) O variantă de etanşare, fără suprapunerea capetelor, se poate realiza utilizând o membrană ori benzi de 3 sau 1/2 din lăţimea acesteia lipite peste zona de întrerupere pentru asigurarea continuității hidroizolației: Proiectantul va solicita producătorului fişa tehnică a produselor hidroizolante bituminoase care va cuprinde pe lângă informațiile generale referitoare la denumirea comercială a produsului, producătorul, componentele alcătuitoare (tipul şi numărul armăturilor, tipul bitumului utilizat, tipul finisajului suprafețelor), domeniul de utilizare, metoda de aplicare, dimensiuni, masă, precum şi următoarele caracteristici ale produselor: a) etanşeitatea la apă determinată, conform procedurilor tehnice de execuţie întocmite pe baza standardului SR EN 1928:2003, pentru membrane folosite în aplicaţii cu presiunea apei de maximum 60 kPa (izolații la acoperișuri terasă sau strat pentru controlul vaporilor de apă); b) performanță la foc exterior, clasificarea pe baza încercărilor acoperişurilor expuse la un foc exterior (SR EN 13501-5+41:2010); c) reacția la foc, clasificarea folosind rezultatele încercărilor de reacție la foc (SR EN 13501-1+A1:2010); d) forţa de rupere la tracţiune (N/50 mm) şi alungirea la rupere (%) longitudinal și transversal, proprietăți la tracţiune determinate conform procedurilor întocmite pe baza prevederilor din standardul SR EN 12311-1:2002; e) rezistența la impact (SR EN 12691:2006) exprimată în „mm” reprezentând înălțimea de cădere a capului de poansonare și metoda de încercare: metoda „A” suport rigid şi metoda ..B” suport moale (EPS); f) rezistența la sarcină statică (SR EN 12730:2003) exprimată în „kg” ca sarcina care nu a provocat străpungeri în membrana aplicată pe un suport moale (ex. EPS) în metoda „A” şi pe un suport dur (ex.dală din beton) în metoda „B”: g) stabilitatea dimensională (SR EN 1107-1:2002) exprimată în „%” reprezentând variațiile dimensionale ale produselor bitumate ca rezultat al producerii-inducerii tensiunilor interne datorate efectului căldurii: h) flexibilitatea la temperatură scăzută (SR EN 1109:2001) exprimată în „*C” permite determinarea negative; i) limita rezistenței la fluaj la temperatură ridicată (SR EN 1110:2011) măsurată în „'C” exprimând temperatura la care stratul superficial al membranei fixată vertical se deplasează în raport cu stratul de armare al acesteia (limita este o valoare medie a deplasărilor pe fața superioară şi inferioară a membranei). (4) Suplimentar față de aceste caracteristici în funcţie de condițiile locale şi structura termohidroizolantă propusă se pot solicita date privind: a) rezistența la pătrunderea rădăcinilor (SR EN 13948:2007); b) rezistența la desprindere şi la forfecare a îmbinărilor (SR EN 12316-1:2002, respectiv SR EN 12317- 1:2002); c) rezistența la sfâşiere (SR EN 12310-1:2003); d) îmbătrânirea artificială (SR EN 1296:2003 şi SR EN 1297:2006); e) aderenţa granulelor care constituie stratul de autoprotecţie al membranelor (SR EN 12039:2002): f) proprietăți de transmisie a vaporilor de apă (SR EN 1931:2003 și SR EN 1931:2003/AC:2003); 13

g) rezistența la impactul grindinei (SR EN 13583:2002) necesară pentru membranele aplicate în structuri hidroizolante neprotejate cu dale sau pietriș. Pentru produsele hidroizolante din material plastic sau cauciuc documentele tehnice însoţitoare trebuie să cuprindă în fişa de produs (întocmită așa cum este prevăzut la punctul 7 din SR EN 13956:2006) următoarele: a) lungimea şi lățimea cu valoarea declarată de producător (VDP) măsurate în metri (m) cu toleranţe conform metodei de încercare din SR EN 1848-2:2003: b) pentru produsele livrate în suluri (role), valoarea limită maximă declarată de producător (VLP) pentru abaterea de la liniaritate (g) și abaterea pentru planeitate (p); c) grosimea efectivă a foii care asigură funcția de hidroizolare incluzând orice textură a suprafeței dar excluzând orice profil de suprafață. așa cum prevede SR EN 1849-2:2010, grosimea cu VDP măsurată în „mm d) masa specifică (determinată împreună cu grosimea efectivă prin metoda de încercare având ca bază SR EN 1849-2:2010) cu VDP în kg/ m2; e) etanşeitatea la apă determinată, conform procedurilor tehnice de execuție întocmite pe baza standardului SR EN 1928:2003, folosind metoda B la o presiunea a apei de minimum 10 kPa (0,1 bar): f) efecte ale diferitelor medii chimice; producătorul va indica condițiile şi domeniul de aplicare pentru care membranele din material plastic sau cauciuc sunt sau nu sunt adecvate, furnizând infor 'ţii referitoare la rezistența la atacul chimice (SR EN 1847:2010); a) caracteristicile referitoare la performanța la foc exterior, reacția la foc, rezistența la impact şi rezistența la sarcină statică se vor determina conform procedurilor întocmite pe baza prevederilor din standardele aferente produselor hidroizolante bituminoase; h) forţa de rupere la tracțiune (N/50 mm) şi alungirea la rupere (%) longitudinal şi transversal, proprietăți la tracțiune determinate conform procedurilor întocmite pe baza prevederilor din standardul SR EN 12311-2:2010; i) stabilitatea dimensională (SR EN 1107-2:2001) exprimată în ,%” reprezentând media variației dimensionale a lungimii (AL) şi a lăţimii (AT), ca rezultat al producerii-inducerii tensiunilor interne datorate variațiilor de temperatură, trebuie să fie mai mică decât sau egală cu valoarea limită dată de producător (VLP); j) rezistenţa la sfâşiere (SR EN 12310-2:2001) trebuie să fie mai mare decât sau egală cu valoarea limită dată de producător (VLP) SE u direcţia longitudinală şi transversală a foii; k) rezistența la desprindere şi la forfecare a îmbinărilor (SR EN 12316-2:2001), respectiv SR EN 12317- 2:2002) exprimate în N/50 mm, trebuie să fie mai mare decât sau egală cu valoarea limită dată de producător (VLP); 1) pliabilitatea la temperaturi scăzute dată în *C trebuie să aibe temperaturi negative sub VLP dec t (SR EN 495-5:2003); m) compatibilitate la contact cu bitum (SR EN 1548:2008); Procedurile tehnologice de aplicare a membranelor hidroizolante sunt dictate de structura hidroizolantă/termohidroizolantă în ansamblu (cu sau fără lestare), de natura suportului pe care se aplică hidroizolaţia (suport dur, constituit din beton sau şapă de ciment armată, sau suport moale din termoizolație de vată minerală, polistiren, ete.), de condițiile privind amplasamentul (expunere, zonă climatică), poziția suprafețelor ce se etanșează (orizontale sau verticale). Aceste elemente sunt evidențiate în normativul NP 040 „Normativ privind proiectarea, executarea şi exploatarea hidroizolațiilor la clădiri. Suprapunerile între membrane În toate cazurile producătorul va indica modul de îmbinare şi materialele compatibile pentru asigurarea etanşeității: a) Membranele bitumate din structurile hidroizolante bistrat (multistrat) se lipesc între ele numai în totală aderență; b) În general suprapunerile la capetele membranelor sunt >12 cm iar transversal acestora sunt >8 em: în particular, fiecare producător de membrane hidroizolante indică mărimea suprapunerilor, iar în unele cazuri aplică marcaje longitudinale pe produse: c) Indiferent de modul de lipire în câmp, la suprapuneri membranele bitumate se sudează cu flacăra; 14

d) La lipirea suprapunerilor membranelor bitumate din alcătuirea hidroizolaţiilor verticale nu se utilizează lipirea la rece cu adezivi sau lipirea prin termoaderență; e) Membranele din material plastic sau cauciuc au îmbinările sudate cu aer cald ori prin acţiunea unui solvent, sau sunt lipite fie cu un adeziv, fie cu o bandă autoadezivă. Condiţii privind asigurarea posibilității intervențiilor şi urmăririi în exploatare a hidroizolațiilor (1) Proiectantul va avea în vedere la alegerea sistemului hidroizolant posibilitatea intervențiilor: a) La structurile hidroizolante/termohidroizolante la care s-au produs disfuncţionalități (infiltrații de apă. umeziri ca efect al punților termice, ete.) se poate interveni pentru refaceri sau reparaţii numai în cazul în care acestea sunt direct accesibile (acoperişuri) sau indirect accesibile (socluri sau pereți ai subsolurilor accesibili numai prin decopertaresăpătură). b) Sistemele izolante cuprinse între elementele masive (fundații. radiere. ete.) din beton armat nu sunt accesibile; intervențiile în aceste zone pentru refacerea etanşeității pot fi realizate prin alte tehnologii, de exemplu prin injectarea de produse hidrofobe, difuzante, în elementele suport sau în straturile adiacente. (2) Urmărirea în exploatare a sistemelor hidroizolante/termohidroizolante implică: a) constatări privind funcționalitatea (etanşeitatea): b) constatări vizuale şi tactile asupra suprafețelor expuse, inclusiv a elementelor conexe(tencuieli de protecție, placări. copertine din tablă, etc.). (3) Proiectantul va indica un plan de urmărire în exploatare a sistemului hidroizolant sau termohidroizolant ales; observațiile, cu privire, în principal, la integritatea stratului de protecție al hidroizolației sau la desprinderea copertinelor, se fac periodic, cel puţin trimestrial, la începutul şi la sfârşitul sezonului rece, în perioada de călduri excesive, după evenimente atmosferice deosebite (ploi torențiale, furtuni) şi în cazul apariției unor disfuncționalități. o REABILITARE PLANŞEU POD La planseul pod datorita dificultatilor tehnologice cauzate de prezenta elementelor de sarpanta (popi si talpi) s-a ales varianta de menținerea stratului termoizolant existent, inclusiv a șapei de protecție, repararea ei, urmată de montarea unui strat termoizolant eficient suplimentar realizat din 12 cm polistiren expandat protejat cu o sapa din beton armat de 4 cm Caracteristici polistiren: Codul de identificare pentru plistiren conform SR-EN 13163:2009 este: EPS150 — EN 13163 — T2 — 12- W2- 82 — P4 — BS 200 — CS (10) 130 — DS (N) 2-DLT 2) 3- WL (T)2- WD (V) 5 -clasa de rezistenta la foc B-s2,d0, conform SR-EN 13501-1+A1-2010 Șapa va fi armată cu plasa g4/10 plasele se vor suprapune pe 2 ochiuri pe ambele direcții. Se va avea in vedere ca suprafețele inișiale sa fie rectificate inainte de montarea polistirenului astfel incat grosimea finală a plăcii sa nu depașească local 6 cm. În zona elementelor de şarpantă( popi. cosoroabe) se vor dispune folii care sa le protejeze de contactul cu betonul. » MONTARE TAMPLARIE PVC LA FERESTRE SI BALCOANE/LOGII Criterii și niveluri de performanță ale tâmplăriei pentru cerințele esențiale Principalale caracteristici ale tamplariei | ] | Comportarea la încovoiere din vânt clasa B2 Rezistența la deschidere-închidere repetată DE ferestre: min. 10.000 cicluri lă

_Etanşeitatea la apă min. clasa SA Permeabilitatea la aer DI min. clasa 3 Numărul minim de schimburi de aer 0,5 schimburi /oră Izolarea la zgomot aerian min.25 dB Cerințe constructive pentru tâmplărie exterioară termoizolantă din profile PVC cu glaf exterior: - Profil cu 5 camere, culoare albă; - Clasa A; - Armătură oțel zincat; - Grilă de ventilație mecanică; - Geam termoizolant dublu 4-16- 4. low-E; - Feronerie oscilo-batantă cu închideri multipunct: - Glaf exterior. Rezistența mecanică şi stabilitate: Tâmplăria constituie un element neportant al anvelopei care nu influenţează rezistenţa mecanică şi stabilitatea imobilului. Securitatea la incendiu (1) Furnizorul tâmplăriei va prezenta documentele privind rezultatele încercărilor la foc care vor inut clasa de performanță privind reacţia la foc încadrată în clasa de reacție la foc de la Al la E şi rezistența la foc pentru criteriile E (etanşeitatea la foc), El (ctanşeitatea la foc+izolare termică la foc), EW (etanşeitatea la foc+radiația termică) determinate pe o fereastră şi uşă curentă: (2) Clasificarea privind rezistența la foc se va completa cu simbolurile „(1—0)” „(0—i)” sau „(10)” pentru a indica faptul că elementul a fost încercat şi satisface cerințele la o expunere la foc numai dinspre interior, numai dinspre exterior sau din ambele părți. Proiectantul, în funcţie de cerințele impuse de reglementările tehnice privind siguranța la foc a construcțiilor, în vigoare, va indica clasele minime acceptate in plansele de detali. Igienă, sănătate şi mediu (1) Tâmplăria se realizează din lemn, PVC. aluminiu sau combinații ale acestora, materiale care nu sunt toxice și nu degajă noxe; producătorii vor preciza dacă materialele componente prezintă pericol pentru sănătate sau mediu şi „dacă este cazul. măsurile de protecție; (2) Pentru activarea ventilării încăperilor uşile interioare nu se vor etanșa şi vor fi prevăzule la partea inferioară cu fante de ventilare; 16

(3) Documentaţia furnizorului va indica clasa de performanță privind etanşeitatea la apă a ferestrelor și uşilor pentru metoda de încercare „A” (elemente expuse neprotejate față de apă). determinată pe componenta cu cea mai defavorabilă performanță a ansamblului (ochiul mobil), conform clasificării din tabelul | din SR EN 12208:2002. Clasa minimă SA poate fi considerată satisfăcătoare pentru tâmplăria amplasată în zone adăpostite. Siguranță în exploatare Tâmplăria va fi însoțită de documentele care vor atesta următoarele: (1) Rezistenţa la încărcarea de vânt clasificată conform SR EN 12210:2002 şi SR EN 12210:2002/AC:2003 va fi calculată în funcţie de dimensiunile ochiurilor mobile. alcătuirea geamurilor termoizolante şi condițiile reale ale amplasamentului; (2) Capacitatea de rezistență a dispozitivelor de siguranță exprimată printr-o valoare prag: (3) Dimensiunile maxime ale ochiurilor mobile şi fixe precum şi corelarea acestora cu greutatea vitrajului; de asemenea corespondența între grosimea totală a geamului termoizolant şi lăţimea profilelor utilizate la confecționarea tâmplăriei; (4) Numărul şi distanța minimă între elementele de fixare ale tâmplăriei în componenta rezistentă; (5) Rezistența la şoc pentru uşile cu geam cu risc de rănire; (6) Rezistenţa la deschidere şi închidere repetată a ferestrelor şi ușilor, Clasele vor fi conform tabelul 1 din SR EN 12 400: 2002 corespunzătoare cu numărul de cicluri care trebuie să asigure funcționarea în condiții de utilizare normală la cel puţin 10 000 de cicluri pentru tâmplăria apartamentelor şi cel puţin 50000 de cicluri pentru uşile de acces în clădire; (7) Rezistența la şoc a uşilor; (8) Rezistența la efracție pentru uşile exterioare. Protecţia împotriva zgomotului (1) Izolarea la zgomote aeriene este asigurată prin alcătuirea constructivă a tâmplăriei (simplă, dublă, cuplată), de caracteristicile geamului utilizat (dimensiunile şi numărul foilor de geam, alcătuirea geamului termoizolant — distanţa între geamuri şi grosimea acestora) şi de tipul profilelor din care s-a confecţionat tâmplăria (material, dimensiuni, garnituri); (2) Indicele de izolare acustică Rw (C; Ctr) (dB) va fi declarat de pe baza testelor efectuate şi va avea valoarea minimă 30 (-1; -5) dB. Economia de energie şi izolare termică Furnizorul va preciza valorile aferente următoarelor cerinţe: a. Transmitanța termică sau coeficientul de transfer termice [W/(m2K)]: b. Proprietăți de radiație: factor solar (8) şi transmitanța luminoasă (1): c. Permeabilitatea la aer minimum clasa 3 conform clasificărilor din tabelul 1 şi 2 din SR EN 12207:2002 Criterii şi niveluri de performanță ale componentelor tâmplăriei propuse pentru lucrările de reabilitare Calitatea ansamblului (fereastră sau uşă) se realizează din utilizarea unor componente cu caracteristici optime și din modul de asamblare al acestora precum şi cu un sistem de organizare a producției, certificat pe baza standardului SR EN ISO 9001:2008; Inlocuirea componentelor ofertate inițial se va face numai cu avizul factorilor implicaţi deoarece schimbarea caracteristicilor acestor componente conduce de cele mai multe ori la modificare performanțelor ansamblului; Tâmplărie din PVC

Clasificarea şi cerințele profilelor din PVC utilizate la confecționarea tâmplăriei se indică aşa cum prevede SR EN 12608:2004 cu următoarele precizări: (1) performanţa în funcţie de zonele climatice — această cerinţă necesită ca proiectantul să indice utilizarea acelor profile proiectate şi realizate pentru a fi utilizate într-un climat sever (S) sau moderat (M) clasificate conform tabel 1 din SR EN 12608:2004: (2) tipul materialului reprocesabil şi reciclabil va fi conform 5.1.2 din SR EN 12608:2004; (3) rezistența profilelor la impact (clasa l); (4) aspectul suprafețelor: (5) clasa de performanță privind reacţia la foc: (6) rezistența la îmbătrânirea climatică; (7) caracteristicile profilelor metalice de armare; (8) grosimea secţiunii pereţilor exteriori sau interiori ai profilelor şi toleranțele — aceste caracteristici influenţează masa şi rezistențele profilelor transmise în final etangeității, permeabilității şi rezistenței ansamblului (fereastră sau uşă). Grosimea minimă a pereților profilelor se va încadra în clasa B cu valorile minime indicate la 5.3.2 în SR EN 12608:2004. (9) Toleranțele la dimensiunile exterioare ale profilelor vor fi conform tabel 4 din SR EN 12608:2004 (10) material și caracteristici ale garniturilor de etanșare: Criterii şi niveluri de performanță ale tâmplăriei pentru cerințele esențiale Rezistența mecanică și stabilitate: Tâmplăria constituie un element neportant al anvelopei care nu influențează rezistența mecanică şi stabilitatea imobilului. Securitatea la incendiu (1) Furnizorul tâmplăriei va prezenta documentele privind rezultatele încercărilor la foc care vor indica clasa de performanță privind reacţia la foc încadrată în clasa de reacție la foc de la Al la E şi rezistența la foc pentru criteriile E (etanşeitatea la foc), El (etanşeitatea la foc+izolare termică la foc), EW (etanşeitatea la foc+radiația termică) determinate pe o fereastră şi uşă curentă; (2) Clasificarea privind rezistența la foc se va completa cu simbolurile ..(i—>0)” „(0—i)” sau ..(1=0)” pentru a indica faptul că elementul a fost încercat şi satisface cerințele la o expunere la foc numai dinspre interior, numai dinspre exterior sau din ambele părți. Proiectantul, în funcție de cerințele de reglementările tehnice privind siguranța la foc a construcțiilor. în vigoare, va indica clasele minit.c în. plansele de detali. Igienă, sănătate și mediu (1) Tâmplăria se realizează din lemn, PVC, aluminiu sau combinații ale acestora, materiale care nu sunt toxice şi nu degajă noxe: producătorii vor preciza dacă materialele componente prezintă pericol pentru sănătate sau mediu și „dacă este cazul, măsurile de protecție: (2) Pentru activarea ventilării încăperilor uşile interioare nu se vor etanșa şi vor fi prevăzute la partea inferioară cu fante de ventilare: (3) Documentaţia furnizorului va indica clasa de performanță privind etanșeitatea la apă a ferestrelor și uşilor pentru metoda de încercare „A” (elemente expuse neprotejate față de apă). determinată pe componenta cu cea mai defavorabilă performanță a ansamblului (ochiul mobil), conform clasificării din tabelul 1 din SR EN 12208:2002. Clasa minimă SA poate fi considerată satisfăcătoare pentru tâmplăria amplasată în zone adăpostite (neexpuse presiunii create de vânt), Siguranţă în exploatare

Tâmplăria va fi însoțită de documentele care vor atesta următoarele: (1) Rezistenţa la încărcarea de vânt clasificată conform SR EN 12210:2002 și SR EN 12210:2002/AC:2003 va fi calculată în funcție de dimensiunile ochiurilor mobile. alcătuirea geamurilor termoizolante şi condițiile reale ale amplasamentului: (2) Capacitatea de rezistență a dispozitivelor de siguranță exprimată printr-o valoare prag: (3) Dimensiunile maxime ale ochiurilor mobile şi fixe precum şi corelarea acestora cu greutatea vitrajului: de asemenea corespondența între grosimea totală a geamului termoizolant și lăţimea profilelor utilizate la confecționarea tâmplăriei; (4) Numărul şi distanța minimă între elementele de fixare ale tâmplăriei în componenta rezistentă; (5) Rezistența la şoc pentru uşile cu geam cu risc de rănire; (6) Rezistenţa la deschidere şi închidere repetată a ferestrelor și ușilor. Clasele vor fi conform tabelul 1 din SR EN 12 400: 2002 corespunzătoare cu numărul de cicluri care trebuie să asigure funcționarea în condiţii de utilizare normală la cel puţin 10 000 de cicluri pentru tâmplăria apartamentelor şi cel puțin 50 000 de cicluri pentru uşile de acces în clădire; (7) Rezistența la şoc a uşilor; (8) Rezistența la efracție pentru uşile exterioare. Protecţia împotriva zgomotului (1) Izolarea la zgomote aeriene este asigurată prin alcătuirea constructivă a tâmplăriei (simplă, dublă, cuplată), de caracteristicile geamului utilizat (dimensiunile şi numărul foilor de geam, alcătuirea geamului termoizolant — distanța între geamuri şi grosimea acestora) şi de tipul profilelor din care s-a confecționat tâmplăria (material, dimensiuni, garnituri); (2) Indicele de izolare acustică Rw (C; Ctr) (dB) va fi declarat de furnizor pe baza testelor efectuate şi va avea valoarea minimă 30 (-1; -5) dB. Economia de energie şi izolare termică Furnizorul va preciza valorile aferente următoarelor cerinţe: a. Transmitanța termică sau coeficientul de transfer termic Uw [ W/(m2K)|: b. Proprietăți de radiație: factor solar (g) şi transmitanţa luminoăsă (1): c. Permeabilitatea la aer minimum clasa 3 conform clasificărilor din tabelul 1 și 2 din SR EN 12207:2002 Criterii şi niveluri de performanță ale componentelor tâmplăriei propuse pentru lucrările de reabilitare Suplimentar cerințelor esențiale, pentru ansamblul elementelor (fereastră sau uşă) trebuie respectate cerințele proprii ale componentelor care intră în alcătuirea tâmplăriei: profile (ramă, toc, cercevea, canal). garnituri de etanşare, feronerie. vitraj; Punerea în operă a ferestrelor (în conformitate cu indicațiile producătorului) cuprinde: a. măsurarea şi verificarea dimensiunilor golurilor, astfel încât între rama tâmplăriei şi construcție să rămână un rost perimetral de cel mult 10-15 mm; b. pregătirea golului în vederea instalării tâmplăriei, proces care cuprinde curățarea golului; c. poziționarea provizorie a tocului cu pene din lemn sau PVC; d. verificarea verticalității şi orizontalității; e. fixarea definitivă a tocului cu şuruburi protejate anticoroziv, cu sau fără diblu, în funcție de elementul de construcţie în care se fixează tâmplăria: f. montarea garniturilor de etanşare pe contur; g. racordarea tâmplăriei la partea inferioară cu glaful care se face cu chit special. pentru a asigura etanşeitatea; h. îndepărtarea foliei de protecție a tâmplăriei în maxim 3 luni de la instal 19

Calitatea ansamblului (fereastră sau uşă) se realizează din utilizarea unor componente cu caracteristici optime şi din modul de asamblare al acestora precum şi cu un sistem de organizare a producției, certificat pe baza standardului SR EN ISO 9001:2008: Înlocuirea componentelor ofertate inițial se va face numai cu avizul factorilor implicați deoarece schimbarea caracteristicilor acestor componente conduce de cele mai multe ori la modificarea performanțelor ansamblului; Tabelul Al din SR EN 14351-1+4A1:2010 prezintă interdependența între principalele caracteristici şi componente şi indică cazurile în care, ca urmare a unor modificări. produsul va trebui să fie supus unor noi încercări. Tâmplărie din PVC Clasificarea şi cerințele profilelor din PVC utilizate la confecționarea tâmplăriei se indică așa cum prevede SR EN 12608:2004 cu următoarele precizări: (1) performanța în funcţie de zonele climatice — această cerință necesită ca proiectantul să i ce utilizarea acelor profile proiectate şi realizate pentru a fi utilizate într-un climat sever (S) sau moderat (M) clasificate conform tabel 1 din SR EN 12608:2004; (2) tipul materialului reprocesabil şi reciclabil va fi conform 5.1.2 din SR EN 12608:2004; (3) rezistenţa profilelor la impact (clasa [); (4) aspectul suprafețelor; (5) clasa de performanță privind reacţia la foc: (6) rezistența la îmbătrânirea climatică: (7) caracteristicile profilelor metalice de armare: (8) grosimea secțiunii pereților exteriori sau interiori ai profilelor şi toleranțele — aceste caracteristici influențează masa şi rezistențele profilelor transmise în final etanşeității, permeabilității şi rezistenței ansamblului (fereastră sau uşă). Grosimea minimă a pereţilor profilelor se va încadra în clasa B cu valorile minime indicate la 5.3.2 în SR EN 12608:2004. (9) Toleranțele la dimensiunile exterioare ale profilelor vor fi conform tabel 4 din SR EN 12608:2004 (10) material şi caracteristici ale garniturilor de etanşare; (1) Buna funcţionare a ferestrelor şi uşilor cu care se înlocuieşte tâmplăria existentă este asigurată într-o mare măsură de alegerea şi execuţia corectă a elementelor auxiliare (rulouri, plase contra insec. ot, feronerie, glafuri etc.). În acest context trebuie să se țină seama de următoarele recomandări de ordin general: a. folosirea rulourilor exterioare (cele cu suprafața mai mare de 3 m? sau montate la exteriorul tâmplăriei) să fie prevăzute cu sisteme de acţionare electrică: b. cutiile de rulou suprapuse tâmplăriei vor fi izolate termic; c. completarea tâmplăriei cu plase împotriva insectelor (rame, rulouri şi uşi): d. pentru ferestrele amplasate pe fațadele expuse spre sud-est sau sud-vest se recomandă măsuri de protecţie solară: sticla colorată în masă. reflexivă. jaluzele. copertine; e. garajele incluse în clădiri încălzite vor avea uşi izolate termic pentru accesul auto. (2) Feroneria care echipează tâmplăria termoizolantă va respecta următoarele prevederi: a. distanța dintre două puncte de închidere va fi de maximum 70 cm; b. balamalele vor fi reglabile pe trei direcții: c. feroneria se va utiliza cu respectarea strictă a categoriilor de greutate pentru care a fost concepută; d. componentele feroneriei vor fi protejate împotriva coroziunii (prin zincare, cromare, cadmiere. nichelare, vopsire etc.) şi în special împotriva electrocoroziu e. uşile pentru accesul public vor fi prevăzute cu amortizoare; f. la ușile din PVC se interzice întreruperea armăturii de oțel in zona de montare a broaştei; 20

g. la uşile de exterior, cu excepția celor de balcon, nu se admite utilizarea balamalelor de fereastră; h. feroneria va fi silențioasă, reglabilă, cu închidere în minimum 3 puncte, uşor manevrabilă, forța de apăsare la mânerul uşilor fiind de 10 N: de asemenea. trebuie să existe și posibilitatea deschiderii ușii din cheie, fără apăsarea mânerului: (3) Ferestrele noi vor fi prevăzute cu glafuri la exterior în zona de legătură dintre tâmplărie şi peretele de fațadă, în scopul asigurării protecției în special la acţiunea apei. Glafurile vor fi prevăzute cu lăcrimar. (4) Glafurile vor fi realizate din materiale moderne, eficiente. durabile şi cu design atractiv; pot fi realizate din PVC. aluminiu şi din materiale precum tabla zincată (soluţia tradițională la blocurile de locuințe), piatra naturală (marmură), piatră artificială - ceramică porţelanată (cu caracteristici specifice materialelor folosite la exterior: rezistență la apă. la ciclul îngheţ-dezgheţ, la radiația UV si rezistență mecanică mare). (5) Lipsa glafurilor provoacă infiltrații, o degradare a clădirii atât la exterior, cât şi la interior. ceea ce va conduce în timp la investiţii suplimentare pentru reparații. (6) Elementele opace de închidere sunt componente ale uşilor de acces şi ale uşilor de balcon, Pentru uşile exterioare total sau parțial opace. panourile de închidere opace se realizează în general din elemente triplustrat (“sandwich”), cu miezul din poliuretan rigid şi feţele din diferite materiale (sticlă mată, aluminiu, PVC dur, lemn). (8) Feţele aparente ale panourilor opace sunt realizate din materiale rezistente la factorii climatici aluminiu) sau din materiale care au suprafețele tratate cu lacuri special concepute pentru exploatarea uşii spre exterior care asigură protecție împotriva apei, a razelor UVşi a fenomenului de îngheţ — dezgheţ. Alte cerințe importante pentru panourile de închidere sunt legate de rezistenţa la șocuri, vânt. şi efracție. Dotarea se face în funcţie de necesarul de siguranță, prin tehnici de blocare, armături de siguranță și glazurare antiefracție, sisteme electronice de blocare cu microcip etc. (9) La uşile exterioare ale spațiilor de locuit (spre terase, balcoane) pe lângă prevederea garniturilor în relație cu tâmplăria fixă, se prevede un prag pentru mărirea etanșeităţii la partea inferioară a uşii. Ventilarea incorectă a spaţiilor interioare poate conduce la consecințe nefavorabile majore: a. dezagremente în ceea ce priveşte condiţiile de locuire (aer viciat, umiditate relativă mare. ş.a.); b. riscul apariției condensului pe suprafeţele interioare ale elementelor de construcție perimetrale; Cc. creşterea cantității de vapori de apă care condensează în anotimpul rece în interiorul elementelor de construcție care fac parte din anvelopa clădirii (1) In anumite cazuri, după instalarea ferestrelor noi, pe geam sau pe pereți, pot să apară fenomene de condens superficial determinate de creşterea umidității relative a aerului interior, ca urmare a reducerii la minimum a schimburilor de aer prin rosturile tâmplăriei (ventilare neorganizată), (2) Suprafețele dintr-o încăpere pe care se observă preponderent condensul sunt: a. suprafața de geam, în câmp -— utilizarea geamului low-E reduce riscul apariţiei condensului; b. zona limitrofă a geamului, lângă profilul de tâmplărie - această suprafață va fi în cele mai multe cazuri o punte termică între interior şi exterior, nefiind suficient protejată termic (cantitatea de apă formată în urma condensării este de obicei destul de mică pentru a crea probleme); c. suprafața profilului - există risc de apariție a condensului pe elementele de tâmplărie. Performanţe superioare din punct de vedere higrotermic se obţin prin folosirea profilelor din PVC cu 5. 6, 7 sau 8 camere de aer. tâmplării cu coeficienți de transfer termic sub 1,3 W/(m2K). d. zona adiacentă ferestrei, pe zidărie — risc de aparție a condensului în cazul zidăriei neizolată suficient și datorită punților termice create în jurul ferestrei. e. anumite zone de pe pereți pe care a apărut condens după ce s-a înlocuit tâmplăria veche cu una modernă — se vizualizează astfel punțile termice (mai accentuat la blocurile realizate din elemente prefabricate) (3) Reducerea riscului de apariție a condensului în clădirile reabilitate precum şi asigurarea compoziţiei optime a aerului interior se realizează prin ventilare naturală organizată (aerisire) sau prin ventilare mecanică. (4) Ventilarea naturală a încăperilor se asigură prin proiectarea corectă a ferestrelor, respectiv prin prevederea raportului corespunzător dintre volumul încăperii şi suprafaţa ochiurilor mobile. Se 2l

recomandă ca la lucrările de reabilitare să se păstreze suprafața existentă de ochiuri mobile sau să se refacă calculele în funcţie de volumul de aer interior. (5) Sistemele de ventilare mecanică pentru aport de aer proaspăt și evacuarea aerului viciat, spre deosebire de ventilarea naturală, au avantajul că nu depind de variabilitatea parametrilor climatici (diferența de temperatură interior-exterior și acţiunea vântului). (6) Dispozitivele de admisie/evacuare a aerului din cadrul sistemelor de ventilare mecanică sunt integrate în diferite tipuri de tâmplării și pot funcţiona pe bază de: a. acţionare cu senzor de umiditate b. acţionare manuală c. acţionare cu senzor de prezență d. acţionare cu senzor de mișcare (7) Sistemele de ventilare higroreglabilă asigură controlul fluxului de aer în funcţie de umiditatea detectată în spațiul interior (8) Sisteme de ventilare integrate în orice tip de tâmplării. cum este grila higroreglabilă pentru aport de aer proaspăt prin tâmplăria termoizolantă, prezintă următoarele avantaje: a. participă la controlul umidității, prin deschidere/închidere progresivă, automată, în intervalul de valori ale umidității relative cuprins între 35%...60%, diminuând semnificativ riscul apariției condensului b. montaj pe orice tip de tâmplărie: PVC, aluminiu sau lemn stratificat; c. posibilități de montaj cu două unghiuri de intrare a fluxului de aer în încăpere; d. nu utilizează energie electrică, nu conține elemente consumabile, nu necesită întreținere specială: e. în sistem, împreună cu grilele de evacuare higroreglabile, participă la economii de energie termică cu cel putin 15% (din energia termică pierdută cu aerisirea naturală a încăperilor); Grila Higroreglabilă Descriere: Grila higroreglabilă este destinată asigurării aportului controlat de aer proaspăt. Acest produs încorporează un set de benzi poliamidice cu proprietăți higroscopice. Tratamentul special aplicat setului de benzi, permite clapetei grilei să se închidă sau să se deschidă, în funcție de modificarea valorii umidității relative a aerului din Zona în care este montată. Mişcarea clapetei grilei se realizează între următoarele valori ale umidității relative: min. 35%, grila este închisă : max.65%, grila este deschisă complet. Funcționarea permanentă a grilelor într-o locuinţă, fără necesitatea alimentării lor la o sursă de energie electrică, contribuie la diminuarea consumurilor energetice care s-ar înregistra în cazul unei sl necontrolate, prin deschiderea largă a ferestrelor. Grila higroreglabilă este parte a kit-ului higroreglabil alături de protecția externă antiploaie, antiinse. _ ş de placa suport. Date tehnice: — debit min/max: 5-35 ms/h; (la AP = 10 Pa) — nivel de protecție acustică pentru kit-ul standard higroreglabil: 33 dB(A) — dimensiuni grilă higroreglabilă: 402x39,.5x40 mm: — culoare: alb, stejar auriu sau maron brun; — material: plastic PS; -— posibilitate de obturare manuală; — montajul se poate realiza pe tâmplăria termoizolantă din PVC, lemn stratificat sau aluminiu. Montajul kit-ului standard higroreglabil pe tâmplăria termoizolantă, profil PVC: Pentru montajul unei grile higroreglabile pe tâmplăria termoizolantă din PVC trebuie să se realizeze frezarea unor tronsoane de canal în partea superioară a ferestrei care să aibă dimensiunile: lungime 290 mm, lățime 10-12 mm. Frezarea, care nu trebuie să fie continuă ci trebuie să fie formată din 2 tronsoane. se realizează în profilul cercevelei imediat sub garnitura de etanșare iar în profilul tocului imediat deasupra garniturii de etanșare. De asemenea, există şi posibilitatea folosirii unui profil de compensare ataşat pe orizontala superioară a ansamblului ferestrei şi în care să se realizeze tronsoanele de canal frezat, caz în care se evită frezarea 22

cercevelei și a tocului, În acest mod, rezistența profilului nu are de suferit, proprietățile ferestrei nu sunt afectate iar aportul de aer proaspăt va fi controlat numai prin grila higroreglabilă. Dupa realizarea celor două canale la dimensiunile cerute, se montează placa suport pe cercevea, Se clipsează grila higroreglabilă pe placa suport astfel încât senzorul de umiditate să fie, în permanență, expus mişcării ascendente a aerului din interiorul camerei de-a lungul peretelui iar aerul introdus sa fie deflectat către plafonul camerei. Se montează protecţia externă pe toc în exteriorul clădirii. Întreţinere: Se curăță de praf o dată sau de două ori pe an. Nu există elemente consumabile. Pe lângă principalele elemente de construcție perimetrale tratate în prezenta reglementare. cu prilejul reabilitării/modernizării. trebuie să se amelioreze comportarea termotehnică mărindu-se în primul rând rezistența termică specifică, a următoarelor elemente de construcție care fac parte de asemenea din anvelopa clădirii: (1) Peretii adiacenți rosturilor de dilatatie, de tasare și antiseismice, care se vor izola suplimentar: a. la exterior, spre rost - în cazul rosturilor deschise accesibile; b. la interior, spre încăperi - în cazul rosturilor deschise inaccesibile şi a rosturilorînchise. Nota: Atât la rosturile deschise. cât și la cele închise trebuie să se verifice şi să se ia măsuri de etanşare suplimentară din punct de vedere termotehnic şi hidrofug. precum și față de infiltrațiile de aer rece, (2) Peretii adiacenti spatiilor și încăperilor anexe neîncălzite (garaje, magazii, poduri, camere de pubele, verande, sere, balcoane şi logii închise cu tâmplărie exterioară, ş.a.), care se izolează suplimentar. de regulă. în exteriorul volumului încălzit. (3) Pereţii exteriori - verticali sau înclinați - precum şi planşeele superioare - orizontale sau înclinate - ale mansardelor existente, locuite și încălzite, amenajate în podurile clădirilor. a. Ameliorarea comportării termotehnice a elementelor de construcţie perimetrale ale mansardelor, constituie o problemă complexă care trebuie să fie tratată cu deosebită atenţie, atât în situația în care elementele de construcţie separă spațiul mansardei de mediul exterior, cât şi în cazul în care acestea separă volumul încălzit al mansardei de spațiul podului neîncălzit adiacent. b. La elaborarea proiectului de reabilitare/modernizare, se vor avea în vedere, considerentele, indicațiile şi recomandările, precum și detaliile de principiu din reglementarea tehnică referitoare la proiectarea mansardelor. (4) Planseele care delimitează volumul încălzit de mediul exterior la partea inferioară (la bowindouri, ganguri de trecere, fața inferioară a planșeelor de peste logii ş.a.), care se izolează suplimentar - de regulă - la tavanul planşeelor. (5) Planşeele care delimitează volumul încălzit de mediul exterior, la partea superioară (planşee sub logii la partea superioară ş.a,), la care stratul termoizolant suplimentar se dispune, de regulă, la fața superioară a planşeelor, sub pardoseală. (6) Pereții exteriori, sub CTS, în contact cu solul, la demisolurile sau la subsolurile încălzite. (7) Plăcile din beton slab armat, la partea inferioară a demisolurilor şi subsolurilor încălzite. sub CTS, în contact cu solul. (8) Peretii și planseele adiacente cămărilor direct ventilate. (9) Peretii si planseele adiacente unor spatii care fac parte din volumul clădirii. dar care au alte funcțiuni sau destinații, de regulă mai puțin sau intermitent încălzite (spații comerciale la parterul clădirilor de locuit, birouri. ş.a). (10) Diverse suprafete vitrate, altele decât tâmplăria exterioară (luminatoare, pereți exteriori vitrați, transparenți sau translucizi, etc.). (11) Usi exterioare sau care fac legătura cu spatiile neîncălzite adiacente, opace sau partial vitrate. Intocmit. Ing. PALADE Cristian